Depresia cronică poate micșora regiunea creierului responsabilă cu emoţiile și stocarea amintirilor, este descoperirea făcută în urma unei cercetări recente, realizate prin colaborarea a nu mai puţin de 15 institute de cercetare, din SUA, Europa și Australia.

Fiindcă rezultatele studiului sunt verificate la o scară atât de mare – cercetarea cuprinzând aproape 9.000 de subiecţi, dintre care peste 1.700 suferind de depresie severă –, oamenii de știinţă au putut concluziona cu privire la importanţa majoră ce trebuie acordată tratării timpurii a depresiei, mai ales în cazul adolescenţilor și a tinerilor adulţi.

Cercetătorii au observat, mai exact, că 65% dintre participanţii la studiu care sufereau de depresie treceau prin episoade recurente ale acestei tulburări. Aceiași subiecţi, au notat oamenii de știinţă, prezintă reduceri semnificative ale dimensiunilor hipocampului (centrul cerebral al memoriei de lungă durată, al formării de noi amintiri și al conectării emoţiilor cu acele amintiri).

„Cu cât participantul suferise mai multe episoade de depresie, cu atât hipocampul lui era mai mic”, a explicat profesorul Ian Hickie, codirector al studiului, din partea Universităţii din Sydney (Australia), citat de The Guardian.

Cu 20% mai mic

Atrofia sistemului nervos central ca urmare a depresiei se află de mai mult timp în atenţia cercetătorilor. Rapoarte mai vechi, citate într-un studiu publicat în anul 2001 de Robert Sapolsky, cuantifică deficitul cognitiv care însoţește depresia la o diminuare cu 20% a volumului hipocampului. Speranţa cercetătorilor era atunci ca antidepresivele să poată preveni leziunile neuronale corelate cu depresia și să reducă simptomele afective. Însă oamenii de știinţă recunoșteau că este încă nevoie de studiu pentru a verifica aceste ipoteze.

În ciuda eforturilor de cercetare întreprinse în domeniu, cauzele depresiei nu sunt încă elucidate pe deplin. Iar acest fapt explică, în parte, greșelile comise în abordarea simptomelor asociate bolii. Unii își pun speranţele în religie pentru a se vindeca.

Despre posibilitatea unei legături între psihologie și credinţă, despre percepţiile eronate și despre eventualele greșeli ce pot fi comise a discutat Aaron Kheriaty, director de educaţie medicală la Departamentul de Psihiatrie al Universităţii din California, într-un interviu publicat de Huffington Post.

Una dintre abordările greșite semnalate de către psihiatrul american apare ca reacţie la o înţelegere confuză a rolului pe care îl are credinţa în raport cu psihologia. În opinia lui Aaron Kheriaty, mulţi creștini îi solicită ajutorul destul de greu și de multe ori în contradicţie cu sfatul prietenilor creștini sau al altor membri ai familiei, uneori chiar al unor lideri ai bisericii. Eroarea constă în faptul că ei sugerează că nu ar trebui să aibă încredere în psihiatri sau în medicamente. Abordarea depresiei ca o problemă spirituală ce trebuie tratată într-o manieră spirituală pleacă de la o premisă greșită. Îngrijorător este faptul că astfel crește perioada dintre debutul simptomelor și aplicarea tratamentului adecvat.

Importanţa speranţei

Constatând multitudinea de idei eronate cu privire la modalitatea adecvată de intervenţie în favoarea persoanelor depresive, psihiatrul intervievat de Huffington Post consideră că este necesară dezvoltarea unei spiritualităţi autentice. Din punctul său de vedere, aceasta ar trebui percepută nu ca o modalitate de a memora și arhiva doctrine într-un „dosar al creștinismului” din creier, ci ca o pereche de ochelari care ne permite să vedem totul în viaţa noastră cu mai multă claritate. „Este lentila prin care noi experimentăm bucurii, tristeţi, durerea și suferinţa.” În final, el propune o schimbare de paradigmă cu privire la valoarea existenţială pe care o poate aduce creștinismul. „Am auzit o mulţime de lucruri despre credinţă și despre dragoste, dar mai puţin despre speranţa creștină.”

Depresia ocupă locul al doilea în lume în topul afecţiunilor care provoacă handicapuri, arată un studiu efectuat de experţi australieni, canadieni și americani, scrie BBC.

Coordonatoarea studiului, dr. Alize Ferrari, de la Școala de Sănătate a Populaţiei din cadrul Universităţii din Queensland, avertizează că „depresia este o problemă importantă și, cu siguranţă, trebuie să îi acordăm mai multă atenţie decât i-am acordat până în prezent”.

 

DISTRIBUIE: