Puterea celor „patru ace”: Cum te schimbă hainele pe care le porţi

1982

Se spune că „nu haina îl face pe om”, însă vestimentaţia îi influenţează modul de gândire, felul în care se percepe pe sine, dar și lumea din jur, a arătat un studiu publicat în Social Psychological & Personality Science.

„Faptul că porţi haine formale te face să te simţi puternic, iar acest lucru schimbă felul în care vezi lumea”, a declarat unul dintre autorii studiului, Abraham Rutchick, profesor de psihologie la Universitatea Statului California, pentru The Atlantic.

Experţii au observat influenţa hainelor asupra celor care le poartă, în cadrul mai multor experimente. În cursul a două dintre acestea, voluntarii au fost rugaţi să evalueze cât de formale erau hainele pe care le purtau în acel moment. Apoi au fost supuși unor teste de măsurare a abilităţii lor cognitive de procesare a informaţiilor, care poate fi abstractă sau concretă. „Procesarea abstractă este compusă din reprezentări supraordonate, holistice și mentale, în timp ce procesarea concretă include reprezentări subordonate și mai înguste”, explică autorii.

În ambele experimente, participanţii care și-au evaluat vestimentaţia drept „relativ formală” au înregistrat scoruri mai mari în ceea ce privește procesarea abstractă a informaţiei. Rezultatele au rămas valabile chiar și când a fost luat în calcul statutul socioeconomic al voluntarilor.

Următoarele experimente au întărit concluziile primelor studii și totodată au demonstrat legătura de tip cauză-efect dintre haine și îmbunătăţirea abilităţii de procesare abstractă. Astfel experţii i-au rugat pe voluntari să se prezinte cu două ţinute: una formală (pe care participanţii ar purta-o în situaţii care impun anumite rigori vestimentare, de exemplu, la un interviu pentru un loc de muncă) și una casual (haine pe care voluntarii le-ar purta în situaţii normale, de exemplu la cursuri. În mod aleatoriu, ei au fost rugaţi să poarte, în timpul unui test de procesare cognitivă, una dintre ţinute. Rezultatele au arătat o asociere între vestimentaţia formală și tendinţa de procesare abstractă a informaţiei.

„Nu contează cât de des porţi haine formale, când ești îmbrăcat cu ele cel mai probabil că te afli într-o situaţie care nu e intimă, nici confortabilă și nici prietenoasă din punct de vedere social, precum este o situaţie fără cod vestimentar. Astfel, chiar dacă porţi haine formale în fiecare zi la serviciu sau doar la nunţi, părerea mea este că influenţa va fi similară, pentru că vestimentaţia tot oferă senzaţia de formalism, în ambele situaţii”, punctează un alt autor al studiului, prof. Michael Slepian, de la Școala de Afaceri Columbia, pentru The Atlantic.

De asemenea, cercetătorii punctează că acest efect al ţinutelor formale nu va dispărea prea curând, chiar dacă tendinţa actuală este aceea de a adopta o vestimentaţie mai relaxată chiar și în mediul de afaceri, urmând modelul antreprenorilor de succes precum Mark Zuckerberg sau Steve Jobs. „E nevoie de o lungă perioadă de timp pentru ca simbolurile și interpretările noastre convenite pentru aceste simboluri să se schimbe și nu mă aștept ca un costum, ca simbol al puterii, să ne părăsească prea curând”, a adăugat Slepian.

Puterea simbolurilor hainelor asupra celor care le poartă este susţinută de încă un studiu, efectuat de cercetătorii de la Școala de Management Kellogg. Ei au oferit chiar și un nume acestui efect al vestimentaţiei, de influenţare a proceselor psihologice și cognitive la nivelul creierului – „percepţia ţinutei” (enclothing cognition). Studiul lor a arătat că simpla purtare a unui halat de medic i-a ajutat pe participanţi să facă mai puţine greșeli la testele de atenţie efectuate, comparativ cu voluntarii care au purtat haine obișnuite.

Fenomenul ar putea fi explicat de tendinţa celui care poartă o haină cu anumite simboluri, de exemplu cea de medic sau un costum de afaceri, să se identifice cu un specialist în domeniu. Drept urmare, el preia astfel calităţi asociate respectivei profesii.

„Este combinaţia simultană dintre postură sau haine și înţelesul simbolic al acestora”, a declarat Adam Galinsky, unul dintre autorii studiului, citat de Washington Post.