Suntem atât de des unii cu alţii, dar murim de singurătate, declara Albert Schweitzer, laureatul premiului Nobel pentru Pace în 1952. Într-o lume a hiperconectării aparente, mai ales cantitative, declaraţia are sens. De altfel, sub aspectul implicaţiilor asupra sănătăţii, singurătatea are efecte mai nocive decât una dintre cele mai răspândite boli ale secolului XXI în lumea industrială: obezitatea.
Numărul celor care mor din cauza singurătăţii este cu 50% mai mare decât numărul celor care nu sunt singuri şi cu 18% mai mare decât numărul deceselor cauzate de obezitate sau afecţiuni conexe obezităţii. În total, numărul americanilor care se declară singuri este de 40%, în comparaţie cu 20% în anii 1980.
Consecinţele asupra sănătăţii
În ceea ce priveşte starea generală de sănătate, singuraticii sunt de două ori mai predispuşi să aibă accidente şi tot de două ori mai înclinaţi să nu facă sport. 40,8% dintre cei singuri îşi pierd abilitatea de a urca scările (comparativ cu 27,9% la cei care nu sunt singuri) şi 38,1% îşi pierd abilitatea de a desfăşura activităţi fizice în aer liber, precum mersul sau alergatul (comparativ 29,4% dintre cei care nu sunt singuri). Şi mai concret, femeile izolate social prezintă un risc cu 66% mai mare decât femeile implicate social de a suferi de cancer la sân.
Rata mare a deceselor este cauzată de stilul de viaţă al celor singuri, mai exact de deciziile pe care le iau şi care le scurtează viaţa. Cei singuri suferă de tulburări de somn, au un sistem imunitar slăbit, sunt mai predispuşi să consume alcool sau droguri şi sunt profund anxioşi şi stresaţi.
Calitate versus cantitate
Singuraticii nu au a se plânge de numărul prietenilor, ci de calitatea acestora. În timp ce numărul mediu al prietenilor virtuali este de 303 (incluzând aici doar cifrele de pe cea mai populară reţea de socializare a momentului, Facebook), numărul celor care au calitatea de confidenţi este, în medie, de numai 2,08. Cifra este cu aproape un procent mai mică decât în urmă cu 30 de ani (când era 2,94), dar ceea ce şochează este numărul foarte mare al celor care declară că nu au niciun confident: 25%, comparativ cu 10% în urmă cu 30 de ani.
Studiile care au analizat motivul acestei înstrăinări şi solitudini nu au dat o explicaţie clară, dar unul dintre cele mai frecvente motive relevate până acum este disponibilitatea de a te muta în alt oraş/ţară pentru un loc de muncă (ceea ce conduce la despărţirea temporară sau permanentă de prieteni).
În ciuda conectivităţii la internet, care este ieftină şi la îndemână pentru oricine are puţin timp liber, relaţiile online sporesc senzaţia de însingurare. Cu cât petreci mai mult timp online, cu atât de simţi mai singur, explică John Cacioppo, neurocercetător social la Universitatea din Chicago. Reversul medaliei este că te simţi cu atât mai puţin singur cu cât interacţionezi mai mult faţă în faţă cu cei din jurul tău.
