Aproximativ 10.000 de voluntari, bărbaţi și femei, cu vârste între 36 și 52 de ani au fost rugaţi să răspundă unor întrebări legate de frecvenţa conflictelor din viaţa lor, sursa acestora (partenerul, prietenii, copiii, vecinii, rudele), de persoanele pentru care își fac griji și de cele din partea cărora primesc cereri exagerate. Participanţii au fost urmăriţi pe o perioadă de 11 ani, începând din 2000.
La finalul experimentului, cercetătorii au observat că certurile constante au fost și cele mai periculoase pentru sănătate. Implicarea frecventă în conflicte a crescut riscul de deces al unei persoane de două, până la trei ori, comparativ cu cei care se ceartă rareori cu cei din cercul lor social.
De asemenea, riscul de deces a crescut cu 50-100% în cazul celor care au declarat că își fac frecvent griji pentru partenerul de viaţă sau pentru copii și care primesc des cereri exagerate din partea acestora. Rezultatul a fost stabilit după ce experţii au luat în calcul o serie de factori, precum statutul marital, simptomele depresive, clasa socială, suportul emoţional.
Mai mult, studiul a arătat că bărbaţii sunt mult mai expuși riscului de deces din cauza grijilor și cererilor venite din partea partenerei de viaţă. Această concluzie „contrazice descoperirile recente care sugerează că femeile sunt mult mai vulnerabile în faţa relaţiilor sociale stresante”, a declarat unul dintre autorii studiului, prof. asociat Rikke Lund, citat de TIME.
Cercetătorii au analizat și influenţa șomajului asupra riscului de deces și au descoperit că persoanele fără un loc de muncă sunt mult mai expuse pericolului de a muri decât cei angajaţi. De asemenea, șomajul „a amplificat impactul negativ de stres al relaţiilor sociale”.
„Aceste tipuri de relaţii stresante pot conduce la simptome corporale despre care s-a arătat anterior că pot crește riscul hipertensiunii arteriale. Aceste efecte asupra corpului ar putea fi o parte a explicaţiei pentru conexiunea dintre stres și mortalitate”, punctează Lund, citat de Live Science.
Studii anterioare au arătat că stresul crește riscul dezvoltării unor boli cronice grave, precum obezitatea, diabetul, boala Alzheimer sau cancerul. Mai mult, această stare de tensiune negativă conduce și la accelerarea procesului de îmbătrânire.
