Sclavia din spatele produselor din supermarketuri

2283

Sclavia modernă este o problemă căreia nu i se acordă nici pe departe atâta atenţie pe cât ar trebui, mai ales având în vedere că nu a trecut prea mult de când ne-am despărţit de formele „clasice” de sclavie. O investigaţie recentă a legat însă un produs culinar extrem de popular în toată lumea de formele moderne de sclavie.

În fiecare dimineaţă la ora 2:00, numărul 31 și soţia sa sunt treziţi de o bufnitură în ușă. Următoarele 16 ore și le vor petrece cu mâinile în apa cu gheaţă, curăţând de piele creveţi și rupându-le capetele și cozile. După ce au fost vânduţi către compania Gig Peeling Factory, soţii s-au trezit la mila șefului thailandez, blocaţi în câmpul muncii silnice cu încă 100 de imigranţi din Burma.

Conform investigaţiei jurnaliștilor de la AP, prezentată în The Guardian, alături de aceste persoane lucrau și copii atât de mici încât trebuiau să stea pe un scaun pentru a ajunge la masa unde se curăţau creveţi. Unii oameni erau acolo doar de câteva luni, dar alţii erau de ani de zile, și nimeni nu primea niciun salariu. Dacă nu voiau să muncească, primeau în schimb bătaie. Și în loc să aibă un nume, toţi aveau un număr. Când a ajuns în fabrică, Tin Nyo Win a devenit „numărul 31”.

Thailanda este unul dintre cei mai mari exportatori de creveţi din lume, iar în ciuda promisiunilor companiilor și a guvernului de a „curăţa” industria exportatoare de fructe de mare, ce aduce un câștig de peste 5 miliarde de euro, creveţii trecuţi prin mâna sclavilor ajung și în Europa, SUA, Asia și Australia. Conform investigaţiei, acești creveţi sunt distribuiţi în mari lanţuri de supermarketuri și în restaurante în toate cele 50 de state americane. Fructele de mare sunt cele mai iubite alimente în SUA, unde o persoană consumă în medie aproape 2 kg pe an. Cu toate acestea, investigaţia nu relevă dacă firmele importatoare erau sau nu conștiente de condiţiile în care lucrează cei din industria exportatoare. Multe dintre ele au declarat că vor lansa propriile investigaţii după ce au fost alertate cu privire la situaţia în care sunt implicate. UE a avertizat deja Thailanda împotriva pescuirii ilegale, ameninţând cu o restricţie a importului de pește și fructe de mare.

Se pare că problema este întreţinută de corupţie și de complicitatea dintre poliţie, companii și autorităţi, ceea ce înseamnă că numărul de arestări și condamnări este foarte scăzut. Mai rău decât atât, raidurile poliţiei se termină cu imigranţii fără acte trimiși la închisoare, în timp ce proprietarii scapă nepedepsiţi. Din fericire, doar în acest an mai mult de 2.000 de pescari thailandezi au fost salvaţi din sclavie în urma investigaţiilor desfășurate de jurnaliștii AP în industria fructelor de mare din Thailanda.