Sentimentul că face ceva inacceptabil sau murdar este poate prima formă de vină peste care un consumator de pornografie are de trecut. Și mulţi fac saltul. Dacă te convingi că nu e mare scofală și nu e murdar, ci chiar îţi prinde bine, ce motive îţi mai rămân să nu te uiţi?

Ran Gavrieli, specialist israelian în studii despre sexualitate, actualmente implicat în numeroase cercetări privind impactul pornografiei asupra imaginii de sine, a fost invitat să vorbească despre motivele pentru care a renunţat să urmărească filme pentru adulţi, în cadrul unei sesiuni locale TED, în Jaffa. În cadrul acestei întruniri, tânărul cercetător a povestit că momentul de declic, când s-a convins să renunţe cu totul la vizionarea filmelor pentru adulţi, a fost conștientizarea unei realităţi pe care cei mai mulţi dintre consumatorii de pornografie fie nu o cunosc, fie se străduiesc să o ignore: „Atunci când urmărești filme pornografice, creezi cerere pentru prostituţia filmată.” Apoi, în încercarea de a lăsa acest gând să își facă efectul, Gavrieli a subliniat că „nu e visul niciunui copil să devină prostituată când se face mare. Prostituţia e întotdeauna rezultatul presiunii unei situaţii negative”.

Însă preocuparea pentru binele oamenilor reali care interpretează scenele incitante nu este mai niciodată o prioritate pentru fanii genului. Altruismul, grija sau alte emoţii pozitive pe care le putem simţi în relaţiile „pe viu” cu ceilalţi dispar cumva în interacţiunea cu pornografia. Nici privitorul, nici producătorul nu le cultivă. Atenţia, de ambele părţi, se concentrează strict pe mecanica actului sexual, spune cercetătorul, evidenţiind un stereotip care spune multe: „Camerele care filmează scene pornografice nu au nici cel mai mic interes pentru a surprinde imagini care implică tandreţe.” Acesta este contextul în care Gavrieli subliniază gravitatea faptului că imaginile pornografice ajung o hrană pentru minte, însă o hrană toxică. Ce fel de efect poate avea asupra percepţiei noastre asimilarea acestor imagini? se întreabă el. De aici, cercetătorul merge mai departe numind unul dintre cele mai subtile și mai greu de contracarat efecte ale pornografiei: devalorizarea. Și, deși pornește de la faptul că pornografia este construită pe tiparul dominaţiei masculine, Gavrieli arată că bărbaţii sunt la fel de vulnerabili atunci când vine vorba de influenţa pornografiei, cum sunt și femeile. Fiindcă și unii, și alţii pot ajunge să creadă că valoarea lor ca oameni stă în atingerea unor standarde nerealiste (în cazul bărbaţilor) sau pur distructive (în cazul femeilor).

Cei care militează împotriva consumului de pornografie au acuzat industria de profil că îi distruge fizic și psihic pe actori. Însă studii recente avertizează că pornografia îi consumă și pe cei care o privesc. În mai 2014, prestigiosul jurnal JAMA Psychiatry publica un studiu care susţine că pornografia diminuează volumul creierului. Folosind imagistica prin rezonanţă magnetică, cercetătorii au observat că volumul regiunilor cerebrale responsabile cu procesarea recompensei și a motivaţiei (striatumul) apărea tot mai redus în cazul bărbaţilor care mărturiseau că urmăresc tot mai multe filme pentru adulţi. Volumul cerebral scade, se pare, pe măsură ce consumul de pornografie crește.

Anterior, experţii de la Universitatea Cambridge au observat că expunerea utilizatorilor compulsivi de pornografie la imagini erotice crește activitatea la nivelul regiunii cerebrale denumite striatum ventral, scrie Daily Mail. În schimb, în cazul celor care nu sunt dependenţi de pornografie, efectul observat a fost mai mic. De asemenea, când voluntarii care urmăreau materiale pornografice în mod compulsiv au fost rugaţi să urmărească imagini neerotice din sport, activitatea din regiunea cerebrală studiată a fost semnificativ mai mică. Experţii precizează că același efect de creștere a activităţii în striatumul ventral a fost observat și în rândul alcoolicilor care privesc reclame la băuturi alcoolice sau în rândul dependenţilor de droguri.

Cercetătorii au lansat astfel ipoteza că stimularea intensă și susţinută a acestui sistem de recompensă și motivare duce la „tocirea” lui. Deși observaţia nu poate fi negată, există dubii cu privire la cauze: Dacă activitatea este mai mică pentru că bărbaţii urmăresc materiale pornografice sau, dimpotrivă, urmăresc materiale pornografice fiindcă activitatea cerebrală este mai mică.

Dincolo de deciziile care afectează comportamentul personal, aceste studii trag un semnal de alarmă privind educaţia copiilor, expuși necontrolat la explozia de pornografie pe internet. Centrului Român pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi Sexual – Focus arată că, în România, 29% dintre copii au fost expuşi imaginilor cu un conţinut sexual explicit, iar 24% au primit mesaje online cu conţinut pornografic, România înregistrând cel mai mare procent din UE în privinţa fenomenului de sexting. Conform datelor Focus, în România, peste 90% dintre adolescenţi utilizează internetul pentru socializare. Dintre aceştia, 18% transmit informaţii personale pe internet către alte persoane, iar 14% discută cu necunoscuţi. Statisticile, discutate pe larg în materialul Filmele pornografice „închid” porţiuni din creier. 1 din 4 copii români se uită la ele, întăresc ideea că cei mici nu ar trebui lăsaţi nesupravegheaţi, ore în șir, în faţa computerelor conectate la internet.

DISTRIBUIE: