Feţele prostituţiei din Australia

1684

Totul a pornit de la un material de opinie postat de revista australiană „Mamamia”. Editorialul fusese scris cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la lansarea filmului „Pretty Woman” și avertiza că realitatea vieţii unei prostituate este cu totul diferită de imaginea idealizată din film.

Tilly Lawless (21 de ani), o absolventă de istorie care în prezent lucrează ca prostituată, a citit și ea postarea și s-a înfuriat la culme. Articolul, explica ea, „generaliza lucrătoarele sexuale” și „descria orice formă de prostituţie ca fiind nocivă”. Așa că tânăra, care locuiește în Sydney (Australia), unde prostituţia este legală, a hotărât să arate o altă faţă a industriei sexuale și a început postând pe Instagram o fotografie cu ea, având hashtagul #faceofprostitution. Scopul ei, spune ea, a fost să arate că există și prostituate care aleg informat să practice această activitate.

La scurt timp după aceea, Tilly a fost contactată de Asociaţia Lucrătorilor Sexuali din Australia, care a invitat-o să posteze hashtagul pe Twitter și de acolo reacţiile au curs lanţ. Sute de femei, în majoritate australiene, au început să își posteze fotografiile, multe mărturisind pentru prima dată în social media că sunt prostituate.

Sclipici în mocirlă

„Am fost plăcut surprinsă”, declară tânăra pentru BBC Trending, pentru că prostituatele „sunt rareori umanizate ca indivizi, de cele mai multe ori se vorbește despre corpurile noastre, însă a ne afișa chipurile în social media este o treabă foarte puternică”.

„N-avem nevoie să fim salvate”, susţine și Holly, la rândul ei implicată în campanie. Tânăra reproșa că articolul critic la adresa filmului Pretty Woman fusese ilustrat cu imaginea unei prostituate din Europa de Est. „Aceea nu este faţa noastră. Nu e experienţa pe care o trăim noi. Este pur și simplu ofensator, pentru că folosește argumentul traficului de carne vie pentru a ne reduce pe noi la tăcere, în timp ce reduc la tăcere vocile persoanelor traficate.” Tilly e și ea de acord, spunând că argumentul din articol „ne transformă în victime asemenea celor traficate, fiindcă ne subminează independenţa și ne sunt răpite autonomia și drepturile”.

Laila Micjelwait, autoarea articolului publicat iniţial pe site-ul creștin Exodus Cry, a avut și ea drept la replică: „Doar pentru că există o mână de bărbaţi și de femei care postează poze pe Twitter spunând că prostituţia e un job care te emancipează nu înseamnă că lucrul acesta este valabil în dreptul întregii industrii. Sunt o voce, dar sunt o voce a unei minorităţi foarte mici, care are privilegiul de a accesa Twitterul și are capacitatea să posteze acolo astfel de fotografii.”

Campania FaceOfProstitution se înţelege cel mai bine în contextul în care legalizarea prostituţiei este văzută ca o soluţie la problemele sociale pe care le ridică practicarea „celei mai vechi meserii” în condiţii de ilegalitate. Însă în ce măsură este realistă această așteptare?

Tilly Lawless activează ca prostituată de circa doi ani de zile. Experienţa ei privind lumea prostituţiei este, deci, obiectiv limitată. Câţiva ani în plus și ceva experienţă internaţională i-ar schimba poate opinia și ei, și altora care își imaginează că prostituţia ar trebui să aibă aceleași consecinţe pe care le are, de exemplu, croitoria.

Legea și iubirea

Chiar numirea prostituţiei „o meserie” pare să sugereze același lucru, mulţi imaginându-și că singurul dezavantaj al prostituţiei este stigmatul și faptul că este ilegală. O atfel de opinie închide pur și simplu ochii în faţa unui întreg complex de factori psihologici și sociali antrenaţi de fenomenul prostituţiei, despre care nu există încă suficiente date.

Cercetările de până acum au fost efectuate pe termen relativ scurt, pe eșantioane alcătuite din prostituate dispuse să vorbească (eliminând din start persoanele nemulţumite sau aflate în situaţii care i-ar fi împiedicat pe cercetători să ajungă la ele). Studiile nu iau în calcul nici impactul factorului moral și nu analizează nici consecinţele pe care le are asupra dezvoltării unei femei faptul de a ști că cel mai mare atu al ei este frumuseţea perisabilă și că principala ei calificare este cea sexuală.

Prin noul cod penal care a intrat în vigoare la 1 februarie 2014, practicarea prostituţiei în România nu mai este considerată infracţiune, ci doar contravenţie, fiind pasibilă de amendă, la fel ca traversarea pe roșu. Aceasta în condiţiile în care, în septembrie 2009, 56% dintre românii intervievaţi în cadrul unui studiu al eResearch Corp, citat de realitatea.net, se declarau în favoarea legalizării prostituţiei.

Foto: Tilly Lawless

DISTRIBUIE: