Singurătatea, o problemă de sănătate

1863

Mulţi oameni şi mai ales cei la vârste înaintate se confruntă cu singurătatea. Aceasta, în afară de faptul că provoacă tristeţe, plictiseală, se pare că are efecte profund negative asupra sănătăţii, spun specialiştii.

Singurătatea este una dintre stările neplăcute cu care se confruntă lumea şi care afectează sănătatea psihică şi emoţională. Un studiu recent arată în ce mod singurătatea declanşează anumite reacţii fiziologice şi ce impact au acestea asupra sănătăţii fizice, lucru care confirmă încă o dată legătura indisolubilă dintre minte şi trup.

Singurătatea afectează mecanismele celulare şi funcţionarea acestora, care la rândul lor afectează producţia de globule albe, notează sciencedaily.com. De asemenea, aceasta are un impact negativ asupra sistemului imunitar şi favorizează inflamaţia, care poate duce la apariţia unor boli precum artrita, diabetul de tip 2 şi bolile cardiovasculare, potrivit descopera.ro. Specialiştii spun că, în cazul adulţilor, singurătatea sporeşte riscul de moarte prematură cu 14%. Mai spun că singurătatea este mai periculoasă decât obezitatea (în privinţa riscurilor pentru sănătate) şi la fel de nocivă ca tutunul.

Statisticile şi studiile realizate în domeniu indică faptul că numărul persoanelor care locuiesc singure şi care suferă de singurătate a crescut în ultimii 30 de ani. Cazurile de izolare socială, de însingurare sunt din ce în ce mai numeroase şi afectează orice grupă de vârstă. Paradoxal, trăim într-o societate în care tehnologia facilitează comunicarea, dar în care izolarea devine tot mai răspândită. Un studiu citat de dcnews.ro arată că reţelele de socializare contribuie în mod considerabil la creşterea riscului de izolare socială, deoarece creează o senzaţie falsă de mediu social, în care, aparent, toţi sunt prieteni.

John T. Cacioppo, de la Universitatea din Chicago, expert în problematica singurătăţii şi a efectelor acesteia, explică de ce singurătatea afectează atât de mult nivelul psihic şi, în final, pe cel fizic. În afară de faptul că persoanei singure îi lipsesc contactele umane, un mare factor de risc este modul în care este percepută singurătatea, atât din punct de vedere personal, cât şi social. Un om singur este considerat un ratat, nerealizat, care la rândul lui începe să creadă despre sine că este „rău” şi acesta este motivul pentru care este singur. De aici derivă simţământul de ruşine, de lipsă de stimă de sine, care contribuie şi mai mult la izolare.

Problema singurătăţii nu este neapărat lipsa de contacte sociale, deoarece te poţi simţi singur şi fiind înconjurat de oameni sau având multe contacte şi cunoscând mulţi oameni. Aşa se face că multe celebrităţi chiar, despre care am putea spune că nu le lipsesc prietenii, sunt copleşite de singurătate. Cheia, potrivit lui John T. Cacioppo, nu este cantitatea, ci calitatea. Numărul de asa-zişi prieteni sau cunoscuţi, de contacte, nu are nicio importanţă. Ceea ce face să te simţi împlinit din punct de vedere social, să nu te simţi singur, este calitatea celor din jurul tău; ceea ce contează este să fie persoane în care poţi avea încredere, pe care să te poţi baza şi care, la rândul lor, să se poată baza pe tine.

Cum putem combate singurătatea?

Primul pas în combaterea singurătăţii este recunoaşterea acestui simţământ. Până ce nu admiţi existenţa lui, nu poţi face nicio schimbare. Odată ce ai facut acest pas, gândeşte-te cum şi care ar fi condiţiile care ar înlesni schimbarea acestei situaţii. Plângându-ţi de milă nu ajută la nimic şi nu face altceva decât să accentueze trăirile negative.

O altă schimbare pe care trebuie să o facă oamenii singuri este aceea de a deveni mai activi. Spre exemplu, dacă îţi lipsesc părinţii, familia, rudele, pot începe prin a-i contacta prin telefon sau e-mail şi chiar prin a-i vizita.

Implicarea în activităţi sociale sau în activităţi de voluntariat poate de asemenea schimba starea de spirit şi în acelaşi timp poate oferi şansa de a întâlni oameni cu interese similare, cu care se pot lega prietenii şi împărtăşi experienţe.

Cultivarea pasiunilor, mai ales dacă acestea oferă interacţiunea cu alte persoane, ajută în lupta împotriva singurătăţii.

Dr. Stephen Palmer, de la Univesitatea din California, Berkeley, susţine că singurătatea poate fi combătută şi prin muzică clasică, în special cea barocă.

Unul dintre aspectele de care trebuie să ţinem cont este faptul că singurătate nu este acelaşi lucru cu a fi singur. A fi singur nu înseamnă neapărat o tragedie, deoarece poţi fi mulţumit, satisfăcut şi împlinit chiar dacă eşti singur. Singurătatea apare atunci când te simţi exclus, când are loc o discrepanţă între dorinţa de a avea relaţii şi relaţiile pe care le ai de fapt, când există o discrepanţă între ceea ce ai şi ceea ce ţi-ai dori să ai.

Foto: Pixabay

DISTRIBUIE: