Cum ne schimbă Facebook percepţia despre lume

94

Facebook este marele artizan al vieţii postmoderne. Tot ce avem de organizat, tot ce avem de comunicat, tot ce avem de publicitat o facem pe Facebook. Și invenţia acestei reţele sociale este îndelung lăudată pentru că ne-a oferit deodată acces la lumea reală, live. Nu mai putem fi păcăliţi de ce scriu ziarele, de ce spun televiziunile, avem un spaţiu în care fiecare poate pune o poză sau o mărturie, în care se pot coagula ţinte politice sau sociale și se pot organiza proteste care să tragă jos de pe sistem haina corupţiei. Trăim cu impresia că Facebook ne-a redat adevărul și libertatea și nu suntem conștienţi în ce bulă vieţuim.

Ţi s-a întâmplat să aibă loc ceva important de care tu nu ai auzit și despre care ai tins automat să crezi că nu are cum să fie adevărat pentru că altfel ai fi văzut și tu pe Facebook? Ţi s-a întâmplat să crezi lucruri false tocmai pentru că le-ai găsit într-un link pe Facebook? Ai impresia că știi care este nutriţia corectă pentru că urmărești postările unei persoane populare în domeniul acesta pe Facebook? Și de câte ori te-ai prins în final că realitatea e alta?

Algoritmul după care funcţionează Facebook face ca news feed-ul fiecăruia dintre noi să fie o oglindă a intereselor noastre. Pe Facebook noi nu vedem lumea reală, ci vedem o bucăţică decupată din lumea reală, care se potrivește nevoilor noastre. Problema este că la final uităm această mică „chichiţă” și avem impresia că aceea chiar este lumea reală. Internetul, ca sursă de informaţie, nu este controlat să fie mai conservator sau mai liberal până nu îl controlăm noi. Facebookul, de exemplu, dar și căutările de pe Google sunt gândite să ne dea mai mult din același lucru. Filmele pe care le vedem, cărţile pe care le citim, muzica pe care o ascultăm, pantofii și parfumurile pe care le cumpărăm online, ideile la care subscriem nu mai sunt niciodată combătute, ci sunt validate și consolidate din nou și din nou. Printr-o personalizare cât mai profundă a prezenţei noastre online, noi ne alegem mai mult ca niciodată știrile pe care le consumăm și credinţele politice și religioase la care ne expunem. Iar toate aceste lucruri ne colorează zilele într-o singură nuanţă. Întreaga situaţie se poate rezuma într-o replică deja istorică ce îi aparţine posibilului viitor președinte al SUA, Donald Trump: „Tot ce știu este ce e pe internet”, citează NYTimes. Această replică voia să fie o scuză pentru că l-a acuzat pe un protestatar prezent la unul dintre discursurile sale că are legături cu extremiști islamiști.

„Diferenţa dintre o comunitate și o reţea este că unei comunităţi îi aparţii, pe când reţeaua îţi aparţine ea ţie. Simţi că ai controlul. Poţi adăuga prieteni dacă vrei și îi poţi șterge. Tu controlezi oamenii importanţi pentru tine, cu care relaţionezi. Și ca rezultat oamenii se simt mai bine, fiindcă în era noastră individualistă ne este frică de singurătate și abandon. Dar asta nu îi învaţă pe oameni adevăratele abilităţi sociale, de care au nevoie când merg pe stradă și la locul de muncă.(…) Dialogul real nu este atunci când discuţi cu persoane care cred același lucru ca tine. Mass-media socială nu ne învaţă să dialogăm pentru că este atât de ușor să elimini controversa… Majoritatea oamenilor nu folosesc reţelele sociale să se unească sau să își lărgească orizontul, ci din contră, ca să își decupeze o mică porţiune de confort, unde singurul lucru care se aude este ecoul propriei voci și singurul lucru care se vede este reflexia propriului chip”, conchide și marele sociolog Zygmunt Bauman, într-un interviu pentru El Pais. Concluzia este că mass-media socială este bună pentru divertisment, dar că, în definitiv, este o capcană.

Important, pe lângă aceste concluzii, este să observăm în clar și cât consumăm acest tip de media. Cei de la RFI au făcut o analiză bazată pe câteva anchete naţionale și barometre internaţionale, care plasează România în topul consumatorilor europeni de internet, cu 18,6 ore, faţă de media europeană de 14,8 ore pe săptămână. Un raport din 2014 despre „Tineri în România” arată că, la populaţia între 14 și 26 de ani, 42,7% din bărbaţi și 33,9% din femei petrec peste patru ore pe zi pe internet, cu o diferenţă între urban și rural de 15%. Alte constatări arată că 81% dintre elevii claselor IX-XII din Capitală petrec peste trei ore pe zi pe internet, iar două treimi dintre ei folosesc între cinci și opt reţele de socializare!