Onestitatea oamenilor variază în funcţie de ţară, au descoperit cercetătorii britanici, însă asta nu e tot. Implicaţiile corectitudinii morale s-ar putea să se răfrângă inclusiv asupra prosperităţii economice a regiunii.

Peste 1.500 de voluntari din mai multe colţuri ale lumii au luat parte la două testări online pentru evaluarea onestităţii, organizate de experţii de la Universitatea din Anglia de Est. Experimentul a cuprins 15 ţări: Brazilia, China, Grecia, Rusia, Japonia, Turcia, SUA, Elveţia, Danemarca, Regatul Unit, Portugalia, India, Coreea de Sud, Africa de Sud și India.

În urma rezultatelor, locuitorii Regatului Unit ar putea fi desemnaţi ca fiind cei mai cinstiţi, după ce au ocupat primul loc în topul celor mai oneste ţări la primul experiment și locul al doilea, la următorul test.

Pentru primul experiment, toţi participanţii au fost rugaţi să arunce o monedă în aer și să spună pe ce parte a căzut: cap sau pajură. Dacă era cap, ei primeau o recompensă de trei sau cinci dolari, fapt ce le putea da voluntarilor un motiv să mintă. A fost stabilit că nivelul de onestitate dintr-o regiune era scăzut dacă mai mult de jumătate dintre respondenţii dintr-o ţară afirmau că în urma testului monedei le-a picat cap. „Această paradigmă permite estimarea onestităţii la nivel agregat, prin diferenţa privind proporţia care răspunde cap din orice grup, iar o proporţie de 50% este așteptată dacă toţi spun adevărul”, scriu autorii participanţi la studiu. Totodată, ei punctează că metoda a fost folosită anterior și în alte demersuri știinţifice.

Doar 3,4 dintre voluntarii din Regatul Unit au declarat că le-a picat cap, iar următorii cei mai cinstiţi oameni au fost locuitorii din Grecia. La polul negativ al cinstei s-a aflat China, urmată de Japonia, Coreea de Sud și India.

La cel de-al doilea test, voluntarii au primit un set de întrebări din domeniul muzicii, iar trei dintre acestea au fost alese pentru a fi „foarte dificile pentru aproape oricine”. Răspunsurile la aceste trei întrebări grele puteau fi foarte ușor aflate printr-o simplă căutare pe internet, însă participanţilor li s-a cerut în mod expres să nu recurgă la această metodă. În plus, cercetătorii le-au promis și de această dată o recompensă financiară în cazul în care răspundeau corect la toate întrebările. „Astfel, s-au confruntat cu o ispită: puteau să trișeze, căutând răspunsurile, și puteau minţi prin bifarea căsuţei de confirmare că nu au făcut acest lucru”, scriu autorii. Pentru a stabili dacă participanţii au trișat, experţii au stabilit că cei care răspund corect la mai mult de o întrebare dificilă au încălcat regula privind folosirea motoarelor de căutare online.

De această dată, cei mai cinstiţi respondenţi au fost cei din Japonia, urmaţi de cei din Regatul Unit. Pe de altă parte, cei mai puţin onești participanţi au fost cei din Turcia.

Studiul a oferit și o perspectivă interesantă cu privire la corelaţia dintre nivelul onestităţii locuitorilor unei ţări și creșterea economică din respectiva regiune. Astfel, în ţările bogate, gradul de corectitudine morală este mai ridicat, iar în cele sărace este mai scăzut.

„Cred că relaţia dintre onestitate și creșterea economică a fost mai slabă în ultimii 60 de ani și există puţine dovezi pentru o legătură între actuala creștere și onestitate. O explicaţie este că atunci când instituţiile și tehnologia sunt subdezvoltate, onestitatea este importantă ca substitut pentru aplicarea formală a contractului. Ţările care dezvoltă culturi ce pun mare valoare pe onestitate sunt capabile să culeagă beneficii economice”, a declarat autorul studiului, dr. David Hugh-Jones.

Încă un detaliu interesant a reieșit în urma cercetării. Experţii i-au rugat pe voluntari să aprecieze gradul de onestitate la testul cu moneda, atât în cazul compatrioţilor lor, dar și în cazul celorlaţi participanţi, din alte regiuni. Majoritatea se așteptau ca grecii să trișeze cel mai mult la experiment. Ironia face însă ca Grecia să se afle pe locul doi în topul celor mai cinstite ţări la testul monezii.

Mai mult, respondenţii s-au arătat pesimiști cu privire la onestitatea compatrioţilor lor, iar situaţia a fost remarcată în special în Grecia și China. „O explicaţie pentru acest lucru ar putea fi că oamenii sunt mult mai expuși la știrile legate de lipsa de onestitate din ţara lor decât din altele”, punctează dr. Hugh-Jones.

În final, însă, autorii precizează faptul că rezultatele trebuie „interpretate cu precauţie” și sugerează că acestea nu pot fi generalizate. Pe viitor, pentru cercetări similare, ei propun folosirea unor instrumente de măsură, dar și a unei modalităţi de alegere a participanţilor mai bine. „Respondenţii nu au fost cu adevărat un eșantion aleatoriu al populaţiilor naţionale, iar cele două măsuri experimentale ale onestităţii sunt doar slab corelate la nivel de ţară”, scriu experţii în studiul respectiv.

Foto: Pixabay