Tinerii care visează să schimbe lumea

11

„Ai mai mult curaj decât creier”, i-a spus mama sa lui Cheri Kaufman, o tânără care a avut ocazia de a se adresa către The Youth Assembly din cadrul Naţiunilor Unite.

Meritele lui Cheri nu au venit la întâmplare. Mama ei nu a intenţionat să o acuze de lipsă de inteligenţă. Mai degrabă, a dorit să puncteze determinarea de care fiica ei a dat dovadă în explorarea lumii. Cheri a ajuns de la o vârstă fragedă să lucreze în industria hotelieră și a dezvoltat o carieră care a presupus deplasări în Dubai, Sharjah, Cairo, New Delhi și Singapore, punând-o în contact cu multe persoane care au inspirat-o, cu șefi de stat și cu o mulţime de antreprenori. A cunoscut o mare varietate de culturi, oameni, tradiţii și stiluri de viaţă. Toate aceste experienţe de viaţă au dezvoltat în ea un grad mare de empatie si o pasiune puternică pentru a face o diferenţă în lume. În prezent, este vicepreședinte al fundaţiei Lifeline, o organizaţie non-profit care oferă ajutor umanitar și asistenţă medicală pentru copiii afectaţi de războiul din Serbia, dar și pentru refugiaţii din Orientul Mijlociu. „Filantropia, definită ca «iubirea de oameni», ne permite să ne imaginăm cum este să mergi în pantofii altcuiva: să gândești la fel ca alţii și să simţi cum ar fi dacă te-ai confrunta cu provocările lor”, a spus în mesajul adresat tinerilor.

Nu și-a imaginat niciodată că va vorbi cândva de pe podiumul Adunării Generale a ONU. Însă, odată ajunsă acolo, a dorit să îi impulsioneze pe tineri să se implice activ în scopul transformării lumii. Speranţa lui Cheri pentru o lume de mâine mai bună vine chiar de la acești tineri. Statisticile vin să îi întărească convingerile. În 2013, de exemplu, 83% dintre așa-numiţii „mileniali” au confirmat că au făcut donaţii către o organizaţie non-profit. „Aţi ales altruismul în locul narcisismului”, le-a spus Cheri tinerilor care îi ascultau discursul.

„Da, îndrăznesc să-mi imaginez un viitor mai bun. Viitorul nu doar se întâmplă. Putem acţiona să îl creăm cu curajul și creierul nostru prin lucrurile zilnice pe care le facem. Martin Luther King Jr. nu a spus că are un plan, el ne-a inspirat cu un vis”, a declarat ea. Singurul lucru de care au nevoie tinerii este să creadă în propriile forţe. „Fii persistent. Crede. Fii flexibil. Rezistă. Fii gata să regenerezi vechile modele. Fă tu diferenţa dintre lumea care este și lumea care ar putea fi”, a fost apelul prin care Cheri și-a finalizat discursul.

Optimismul tinerei nu este împărtășit chiar de toată lumea. De exemplu, cu mai mulţi ani în urmă, Mukesh Ambani, considerat cel mai bogat om din India, a criticat stilul occidental de a face acte de caritate. Acuza faptul că acest sistem „crește dependenţa și reduce iniţiativa și antreprenoriatul și nu creează capacitatea umană necesară pentru a determina comunităţile să se susţină singure și să fie independente”. În același ton, miliardarul mexican Carlos Slim Helu consideră că problema sărăciei poate fi rezolvată prin educaţie şi locuri de muncă. Crede că nu este suficient ca omul sărac să fie învăţat doar cum să pescuiască peştele, ci şi cum să-l vândă, pentru a mânca şi altceva în afară de peşte.

În ciuda acestor acuzaţii, unii mari oameni de afaceri și-au făcut o obișnuinţă din a dărui. Este cazul lui Bill Gates, care pierduse la un moment dat poziţia de cel mai bogat om din lume. În urmă cu cinci ani, în ajunul topului Forbes al celor mai bogaţi oameni ai planetei, analiștii anunţau că Bill Gates nu se va mai poziţiona pe primul loc. „Gates ar fi condus detașat dacă nu ar fi descoperit filantropia”, a comentat unul dintre analiști. Cu toate acestea, astăzi este, din nou, cel mai bogat om al planetei. „Oamenii care ajung bogaţi prin propria muncă sunt cei mai generoşi. Ei înţeleg că au fost binecuvântaţi şi că succesul afacerilor lor depinde de calitatea învăţământului şi a comunităţilor cu care lucrează”, crede Leslie Lenkowsky, profesor la Centrul de Filantropie al Universităţii din Indiana.

DISTRIBUIE: