„Aşa-i trebuie, dacă s-a urcat în maşină cu 7! Dacă era fată cuminte, nu păţea nimic. Fata e de vină. A distrus 7 familii, oameni credincioşi care nu au avut niciodată probleme cu legea.” Este replica unui consătean al celor 7 violatori din judeţul Vaslui, care sunt în libertate după ce au umilit o tânără de 18 ani.

Deși cazul are deja o istorie în spate (datează din iarna anului trecut), subiectul a reapărut în forţă în urma unei campanii a ziarului Adevărul împotriva unei mentalităţi retrograde care a ţâșnit la suprafaţă și care este posibil să nu fie izolată la nivelul localităţii respective. Scopul campaniei „Dreptate pentru fata violată din Vaslui“ este de a fi alături de victima pusă la zid, condamnată chiar de oamenii din satul violatorilor.

Modelul eroic

Pe de o parte, violul a scandalizat opinia publică (dovadă fiind succesul de care se bucură petiţia online prin care se solicită arestarea din nou a tinerilor), dar le-a și oferit subiect de discuţie celor din zona în care s-au derulat faptele. Tinerii din satul violatorilor au certitudinea că aceștia nu sunt cu nimic vinovaţi, ba chiar sunt priviţi aproape ca nişte eroi. Sunt convinşi că victima nu a leşinat în cele trei ore cât a fost batjocorită, ci a „jucat teatru”. După decizia judecătorilor (de arest la domiciliu), apropiaţii celor 7 violatori s-au simţit încurajaţi să înceapă o campanie de denigrare a victimei, umilind-o public şi acuzând-o că i-ar fi instigat la viol pe toţi 7. În opinia lor, nu merită o pedeapsă cu privare de libertate „pentru câteva minute de plăcere”. Astfel, pe Facebook au fost lansate campanii „de sprijinire a băieţilor din Văleni”, s-au creat grupuri în care victima este denigrată şi umilită public.

S-a conturat și o categorie ceva mai înţelegătoare, dar nu neapărat faţă de victimă. Aceasta este compusă în special din oameni aflaţi la vârsta a doua sau a treia. Ei condamnă infracţiunea de viol, admiţând că este o faptă odioasă, însă, în privinţa judecării celor 7 violatori, consideră că ar trebui manifestată clemenţă. „Anturajul este de vină la băieţii ăştia. Au greşit şi ei, probabil acum le e ruşine şi lor de ce au făcut. Nu mai spun de familii. Sunt toţi oameni la locul lor, cu gospodării mari, cu maşini. Nu le-a lipsit nimic copiilor ăstora, iar acum, săracii părinţi dau o groază de bani la avocaţi ca să îi scoată din necaz”, spune un sătean. „Nu e frumos ce au făcut, dar din câte am înţeles o vină ar avea şi fata”, este de părere un alt localnic.

A explica inexplicabilul

Aceste reacţii nu au rămas blocate doar pe uliţele satului. Ele au ajuns, evident, și la urechile victimei, cu toate consecinţele lor. „La început, când toată lumea i-a sărit în cap cum că ea este oarecum vinovată, chiar s-a simţit vinovată şi mă întreba dacă a făcut ceva ca să i se întâmple aşa ceva. Au urmat şedinţe de recuperare la psiholog, în urma cărora a devenit ceva mai încrezătoare. La ţară, e altfel. Comunitatea locală are o anumită mentalitate“, a precizat avocata Mioara Donosă.

Aici ar trebui identificată cauza esenţială care generează astfel de comportamente deviante și care nu atrag oprobiul publicului local, așa cum ar fi firesc. Este o problemă de mentalitate cu iz rural. Aceasta îi determină pe unii jurnaliști să considere că s-a dezvoltat în România o cultură a violului, „unde un act care amputează o fiinţă este acceptat şi justificat”. „Când vine vorba de a chestiona moralitatea unei femei, toţi au câte ceva de spus, femei şi bărbaţi deopotrivă, pentru că toţi au pietre la îndemână şi ştiu să arunce cu ele”, spune unul dintre ei.

Este dificil de precizat dacă această cultură a violului chiar este reală (în lipsa unor cercetări curente) sau este mai mult o intuiţie jurnalistică. Ce ce se poate afirma cu certitudine este faptul că în multe localităţi din România rezidă un amestec de tradiţionalism patriarhal cu un misoginism ce acţionează subliminal. În consecinţă, este aproape firesc ca femeia (devenită victimă) să fie considerată și parte vinovată a dramei prin care trece. Psihologul Delia Curteanu pune perpetuarea misoginismului pe seama sistemului cognitiv în care am fost educaţi de secole şi milenii.

Conservarea acestuia la nivel mental (mai ales în societăţile tradiţionale, cum sunt cele rurale) este posibilă și prin rolul pe care îl joacă o instituţie cu rol determinant în configurarea mentalităţilor. „Femeia are un rol secundar în tradiţiile bisericii”, susţine Liliana Pagu, preşedinta Asociaţiei Femeilor din România, care este de părere că multe dintre regulile bisericii defavorizează femeia, dar e greu de spus dacă este vorba de misoginism şi discriminare sau doar de intenţia de a respecta strict nişte tradiţii. Indiferent de interpretare, faptul rămâne: Femeia nu este egală cu bărbatul.

Pe acest fond, mulţi alţi factori cauzali pot prinde rădăcini adânci. De pildă, judeţul Vaslui (din care sunt tinerii) se află pe primul loc în ţară la incidenţa infracţiunilor de natură sexuală. Aproape 1.000 de femei, copii și rareori bărbaţi au fost agresaţi sexual numai în ultimii 5 ani. Poliţiștii acuză lipsa de educaţie, alcoolul și pornografia ca vinovate pentru situaţia cu care judeţul se confruntă. Cu alte cuvinte, o mentalitate conservatoare, aflată la intersecţie cu un nivel de cultură scăzut, poate genera fenomene precum cele din Văleni. În acest context, moralitatea unei femei este din capul locului considerată a fi îndoielnică. Acest mod de a privi lucrurile s-ar putea limita doar la perimetrul unui sat pierdut pe harta unui judeţ situat la periferia României, dar cine poate garanta că este așa?

DISTRIBUIE: