Aprobare în premieră: Ne pregătim pentru copii programaţi genetic?

1142

Oamenii de ştiinţă din Marea Britanie au primit aprobarea de a modifica genetic embrioni umani, procedura experimentală fiind autorizată de Autoritatea pentru Fertilizare Umană şi Embriologie (HFEA), instituţie ce reglementează etica şi procedura fertilizării umane, anunţă BBC.

„Am aprobat cererea doctorului Kathy Niakan, de la Institutul Francis Crick (din Londra), de adăugare a posibilităţii manipulării embrionilor (umani)”, a anunţat HFEA. Este vorba de analiza şi intervenţia de modificare a ADN-ului embrionului uman în primele zile de formare a acestuia. Aprobarea poate fi considerată o premieră mondială, în condiţiile în care Marea Britanie devine prima ţară care își dă acordul pentru acest gen de explorări. Cercetările se vor desfăşura la Institutul Francis Crick, din Londra, şi au ca scop înţelegerea până la detaliu a momentelor iniţiale ale dezvoltării vieţii umane. Experimentele se vor face în primele şapte zile de după fertilizare şi ar putea evidenţia cauzele avortului spontan. Editarea genetică reprezintă manipularea ADN-ului (adică intervenţii de modificare a acestuia). De aici derivă și nenumăratele controverse, în condiţiile în care ADN-ul reprezintă componenta principală a aparatului genetic, esenţial pentru identitatea oricărui organism.

Specialiștii, în căutări de răspunsuri

Modificarea genetică a embrionilor în scopuri terapeutice este interzisă în Marea Britanie. Prin noua decizie, restricţia care rămâne în vigoare constă în implantarea embrionilor modificaţi în corpul unei femei. Aceasta presupune că cercetătorii au câmp larg de investigaţie, însă fără a recurge la aplicarea descoperirilor pe corpul uman. De aceea embrionii vor fi donaţi de cuplurile care încearcă fertilizarea in vitro, iar după două săptămâni vor fi distruşi.

Chiar și în contextul acestei măsuri de precauţie, intervenţiile în embrionul uman sunt considerate delicate în spaţiul știinţific, fapt care a generat multe controverse. Domeniul manipulării genetice este apreciat ca unul extrem de sensibil. Unii cercetători consideră că experimentele pe embrioni ar putea evidenţia cauzele avortului spontan sau chiar rezolva problema infertilităţii. Alţii se poziţionează extrem de critic, considerând că alterarea ADN-ului uman este peste limita eticii umane şi ar putea duce la programarea genomului pentru aşa-numiţii „designer babies”, adică copii care pot fi programaţi genetic.

„Vrem să înţelegem genele necesare pentru ca un embrion uman să se dezvolte într-un copil sănătos. Motivele sunt infertilitatea şi avorturile, care devin probleme din ce în ce mai prezente, dar nu sunt fenomene foarte bine studiate”, a afirmat cercetătoarea, dr. Kathy Niakan, pentru a motiva lansarea tehnicii de editare genetică a embrionilor umani. Kathy Niakan studiază de peste zece ani dezvoltarea embrionară. Experimentele ei urmăresc înţelegerea în profunzime a primelor şapte zile ale creşterii. De ce este atât de important acest interval pentru cercetători? Este perioada în care ovulul fertilizat evoluează într-o structură de veziculă germinativă numită blastocist, formată din 200-300 de celule. Chiar şi în această etapă de blastocist, unele celule îndeplinesc un rol specific – unele cresc mai departe pentru a se implanta în placentă, unele formează un sac membranos ataşat de embrion, iar altele se grupează formând corpul fătului. În această perioadă, segmente din ADN-ul uman înregistrează o activitate intensă. Este probabil ca aceste gene să ne ghideze dezvoltarea primară, dar este neclar cum eşuează acest proces în cazul unui avort spontan.

În luptă cu restricţiile legislative

Britanicii nu sunt singurii preocupaţi de acest domeniu vast al geneticii embrionare. Și americanii au aceleași preocupări, dar Statele Unite refuză deocamdată să finanţeze programe de cercetare care implică editarea genelor la nivelul embrionilor. În schimb, în 2015, cercetători chinezi au anunţat că au reușit să modifice la mai mulţi embrioni o genă slabă, responsabilă de o boală hematologică, premieră care a declanșat imediat îngrijorare și îndoieli etice. Chiar cercetătorii chinezi au afirmat că au avut „mari dificultăţi”, adăugând că lucrările lor „arată necesitatea urgentă de îmbunătăţire a acestei tehnici pentru aplicaţii medicale”.

Este „esenţial” ca modificarea genetică a embrionilor umani să fie permisă, anunţa spre finalul anului trecut Hinxton Group, un consorţiu internaţional de cercetători specializaţi în studii asupra celulelor. În raportul organizaţiei se prevedea că, deşi naşterea unor bebeluşi modificaţi genetic nu ar trebui să fie permisă în prezent, această procedură ar putea fi „acceptabilă din punct de vedere moral”, în anumite circumstanţe, în viitor. Progresele care au fost realizate au făcut ca bebeluşii modificaţi genetic să nu mai fie consideraţi doar „o perspectivă”, ci au devenit foarte repede „o posibilitate”. Deși nu pot fi negate eventualele beneficii în sensul tratării în fază incipientă a unor boli, îngrijorările sunt legate de limitele acestui gen de intervenţii. Unde va fi trasată limita? Este o întrebare care rămâne încă fără răspuns. Deocamdată este posibil să se deschidă o cutie a Pandorei. Rămâne de văzut dacă va exista și înţelepciunea închiderii ei la momentul potrivit.

DISTRIBUIE: