După un an departe de Pământ, din nou acasă

8

Astronauţii Scott Kelly, Mikhail Kornienko şi Sergei Volkov au ajuns cu bine pe Pământ, noaptea trecută, după misiunea de pe Staţia Spaţială Internaţională. Scott Kelly va intra în istorie drept astronautul american care a stat cel mai mult timp în spaţiu. Cele 340 de zile reprezintă dublul unei șederi normale.

„Pământul arată foarte fragil văzut din cosmos”, a declarat astronautul NASA, Scott Kelly, înainte ca Soyuz, capsula care îi transporta pe cei trei, să aterizeze în stepa din Kazahstan, la 10:26, ora locală. „Aş mai putea merge în cosmos pentru încă 100 de zile sau 100 de ani. Cea mai grea parte este să stai izolat de oameni, şi anume de oamenii care sunt importanţi pentru tine”, a continuat Kelly, citat de BBC.

După ce au aterizat în Kazahstan, astronauţii vor fi supuşi unor teste medicale amănunţite. Experţii vor să vadă în ce măsură imponderabilitatea a afectat corpul uman în spaţiu. De fapt, misiunea a făcut parte dintr-un studiu care urmărea efectele asupra corpului ale unui zbor spaţial de lungă durată. De regulă, astronauţi care se întorc din spaţiu întâmpină pentru un timp dificultăţi la mers, având nevoie de ajutor.

Obiectivul major al misiunii spaţiale

Scott nu a fost ales în mod întâmplător. Oamenii de știinţă vor să obţină o perspectivă mai largă prin compararea datelor fizice ale lui Scott cu cele ale fratelui său geamăn, Mark. Acesta din urmă a fost la rândul său astronaut (acum pensionat) și a participat la diverse teste în timpul șederii fratelui său pe Staţia Internaţională. Comparaţiile între cei doi ar trebui să le permită oamenilor de știinţă să aprofundeze înţelegerea cu privire la schimbările fizice și psihologice subtile care apar în timpul sejururilor lungi pe orbită.

Ideea din spatele studiului este aceea de a cerceta modul în care indivizi genetic identici răspund la condiţii diferite, cum sunt cele din afara spaţiului terestru. Mediul spaţial își pune amprenta asupra fizicului uman, generând atrofii musculare, probleme de somn, pierderi de masă osoasă, probleme de vedere și expunere la radiaţii. Problema majoră constă în faptul că unele dintre efectele cele mai pronunţate sunt asupra creierului. „Am fost aici (pe SSI) pentru un timp foarte lung şi, uneori, când mă gândesc la această perioadă, simt de parcă am trăit aici toată viaţa”, a declarat astronautul, care va publica un jurnal al experienţelor sale pe staţia spaţială.

Obiective de anvergură

Chiar dacă zborul lui Kelly nu a reușit să doboare recordul pentru cel mai lung zbor spaţial, care este deţinut de Valeri Poliakov (un rus care a petrecut 437 de zile consecutive la bordul staţiei spaţiale Mir, la mijlocul anilor 1990), importanţa lui constă în furnizarea unor date esenţiale cercetătorilor, care să permită accelerarea timpului de recuperare a astronauţilor odată ieșiţi din imponderabilitate. De ce atâta interes pentru această situaţie? Fiindcă aceiași cercetători au obiective ambiţioase: se pregătesc să „atace” o planetă. NASA a declarat că noul studiu ar trebui să furnizeze date concrete care să permită trimiterea oamenilor pe Marte.

Colonizarea pe Marte ar putea fi făcută în anul 2022, odată cu lansarea primei misiuni de populare a acestei planete, anunţa cu ceva timp în urmă Mars One, un startup olandez. Criteriile pe care trebuie să le întrunească aplicanţii la această misiune nu sunt foarte severe, permiţând aproape oricărui doritor să își schimbe cetăţenia, devenind „marţian”. Un echipaj de patru persoane ar urma, pentru început, să fie trimis pe Marte după o serie de antrenamente. Știrea poate părea fantezistă, însă cercetătorii se gândesc serios la această colonizare. „Marte este subiectul fascinaţiei astronomilor deja de foarte multă vreme”, spunea cercetătorul NASA Bret Drake, responsabil de programul Lunar and Mars Integration, din cadrul Centrului Spaţial Johnson, din Houston.

Însă, în ciuda marilor progrese realizate în ultimii ani în ceea ce priveşte alimentaţia astronauţilor, planul NASA de a trimite o misiune cu echipaj uman pe Marte va pune probleme foarte dificile echipajului. De asemenea, distanţa constituie un impediment major. Un astfel de voiaj uman către Marte ar dura aproximativ 180 de zile. Totuși visul rămâne viabil. NASA anunţa încă de acum câţiva ani că plănuieşte o misiune îndrăzneaţă de a trimite o navetă spaţială cu oameni într-o călătorie doar dus. „Exploratorii precum Columb, Frobisher, Scott şi Amundsen au pornit în călătoriile lor fără intenţia de a rămâne la destinaţie, însă şi-au asumat riscuri personale imense pentru a explora noile teritorii, ştiind că ar putea să nu se mai întoarcă niciodată acasă”, spuneau atunci cercetătorii americani. Anii au trecut și, după câte se vede, speranţele rămân intacte.

DISTRIBUIE: