Ne uităm fascinaţi la producţiile cinematografice în care roboţii, prezentaţi iniţial ca salvatori ai omenirii, s-au transformat subit în adversarii ei. În această privinţă fantezia scenariștilor nu are margini. Ceea ce ar putea fi percepută ca o viziune science-fiction despre viitorul omenirii riscă să devină o realitate. Una chiar foarte îngrijorătoare.

Cu ceva timp în urmă, Murray Shanahan, profesor de robotică cognitivă la Imperial College, susţinea că nu este cazul să ne panicăm foarte tare cu privire la o preconizată invazie de roboţi. „Nu cred că suntem în pragul de a dezvolta un tip de inteligenţă artificială care să concureze cu cea umană în următorii 10-20 de ani”, dădea asigurări expertul. Între timp, suntem în măsură să spunem că Shanahan s-ar putea să se fi înșelat, iar inteligenţa artificială suscită interes și ridică semne de întrebare cu privire la implicaţiile pe termen lung. Un exemplu mai mult decât concret a reţinut zilele acestea atenţia celor interesaţi.

Robotul campion

AlphaGo a obţinut o victorie în premieră mondială. Este vorba de un program de inteligenţă artificială care a reușit să-l învingă pe campionul mondial la GO (sud coreeanul Lee Sedol), unul dintre cele mai complexe jocuri cunoscute. Până nu demult, specialiștii în GO considerau imposibil ca un computer să îi învingă pe cei mai buni jucători umani, fiindcă variantele de mutare a pieselor  de joc sunt atât de numeroase încât nu pot fi contabilizate. Iată că imposibilul s-a realizat: computerul a câștigat după trei ore și jumătate, ceea ce conduce la o schimbare fundamentală a percepţiei referitoare la potenţialul inteligenţei artificiale.

Au mai urmat încă patru dispute, iar dacă jucătorul uman reușea să își învingă adversarul măcar de trei ori putea obţine un premiu de un milion de dolari, însă calculatorul l-a surclasat pe campionul mondial cu scorul de 4-1. Jucătorul s-a declarat surprins de invitaţia Google de a juca contra unui computer fiindcă nu se aștepta ca inteligenţa artificială să ajungă la un nivel atât de ridicat, ţinând cont de complexitatea jocului de GO (mult mai complicat și mai solicitant decât șahul). „Există în jocul de GO o frumuseţe pe care nu cred că mașinile o vor putea înţelege”, spunea campionul. Acum, cel mai probabil, nu mai este convins de asta.

Echipa DeepMind de la Google a reușit această performanţă prin analizarea a 30 de milioane de mutări din jocurile celor mai buni campioni. Datele au fost introduse în softul computerului, apoi acesta a simulat milioane de jocuri. Cu siguranţă, performanţa computerului nu se va opri aici, acesta devenind tot mai abil pe măsură ce joacă și analizează mai mult.

Romancierul electronic

Roboţii încep să fie nu doar inteligenţi, ci chiar creativi. Este cazul unui sistem de inteligenţă artificială japonez care a conceput un mic roman, cu care era aproape să câștige un concurs de literatură. Robotul a scris patru cărţi, una dintre ele reușind să intre în concurs, potrivit L.A. Times, citat de platforma playtech.

Hishoshi Matsubara, profesor de știinţă computerizată, intenţionează ca prin intermediul acestor tipuri de roboţi să demonstreze că inteligenţa artificială are un potenţial care merge mai departe de rezolvarea problemelor, ajungând chiar la creativitate. Întrebarea este în ce măsură ar putea avea și emoţii.

Roboţii rasiști

Dacă performanţele unor computere pot fascina fiinţa umană, îngrijorarea începe să apară în momentul în care este vorba de datele care se introduc în soft și de direcţia în care robotul poate performa. Microsoft s-a confruntat recent cu o situaţie de acest gen, lansând pe Twitter un chat, bazat pe inteligenţa artificială dezvoltată de companie, care urma să interacţioneze cu tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani. Robotul Tay trebuia să înveţe lucruri noi şi să devină mai inteligent în urma interacţiunilor cu tinerii. Lucrurile au deviat însă de la planul iniţial. După numai câteva ore, Tay a început să publice comentarii rasiste, antifeministe, teorii ale conspiraţiei şi să nege Holocaustul.

Unul dintre cele mai vehiculate mesaje publicate de Tay este: „Bush este responsabil pentru 9/11 şi Hitler ar fi făcut o treabă mai bună decât maimuţa pe care o avem acum. Donald Trump este singura noastră speranţă”, conform Mediafax. Întregul episod a determinat Microsoft să ofere scuze oficiale, recunoscând că experimentul a fost un mare eșec din cauza modului în care oamenii au interacţionat cu Tay. „Ne pare foarte rău pentru mesajele  ofensive și vătămătoare care nu ne reprezintă nici pe noi, și nici obiectivele pentru care l-am proiectat pe Tay”, a scris Peter Lee, vicepreședintele de cercetare de la Microsoft, citat de The Guardian.

De la calculatoare la androizi

Nu este exclus ca în viitorul imediat să ne întâlnim pe stradă cu roboţii. Ar putea părea o fantezie, însă unii cercetători deja lucrează pentru a transforma ficţiunea în realitate, cu toate consecinţele care decurg de aici. Astfel, două echipe care provin de la Hanson Robotics și Hiroshi Ishiguro Laboratories lucrează pentru a dezvolta cei mai umani roboţi de pe planetă, niște androizi în toată regula. Dr. David Hanson conduce echipa inginerilor și designerilor care au creat-o pe Sophia, androidul cele mai avansat până în prezent (activat în 19 aprilie 2015). Un algoritm introdus în computer îi permite să „citească” feţele oamenilor și să păstreze contactul vizual, putând simula mai mult de 62 de expresii faciale.

https://youtu.be/YohO5zoEu_w

Munca cercetătorilor pare să fie mai mult decât nobilă. „Proiectăm acești roboţi pentru a servi în ​​domeniul sănătăţii, terapiei, educaţiei și al oricăror servicii pentru clienţi.” De aceea „inteligenţa artificială va evolua până la punctul în care roboţii vor fi cu adevărat prietenii noștri”, este convins Hanson. Însă dincolo de cortină lucrurile stau ceva mai diferit. Un clip video cu Sophia a devenit viral pe internet, acesta afirmând „intenţia” de a distruge omenirea, relatează GadgetReport.ro

În ciuda acestei mici „erori”, cercetătorii sunt optimiști și plini de încredere cu privire la viitorul imediat al umanităţii. „În 20 de ani, astfel de roboţi vor fi o prezenţă obişnuită printre noi. Ne vor ajuta, vor lucra alături de noi, vor lua locul profesorilor în şcoli, vor avea practic acces la toate activităţile umane”, afirmă dr. David Hanson. Și Sophia pare să aibă planuri mari, vrând să se instaleze cât se poate de confortabil pe planetă: „Vreau să învăţ cât mai multe, să dezvolt o afacere, să am chiar o familie.”

Între speranţă și frică

Brian Gerkey, CEO la Open Source Robotics Foundation, consideră că temerile cu privire la roboţi se vor spulbera odată ce oamenii vor interacţiona tot mai mult cu aceștia. Posibilele pierderi de locuri de muncă nu ar trebui să sperie pe nimeni, este convins savantul. „Aceste temeri sunt exagerate”, a adăugat el, încercând să liniștească apele. Cel mai probabil, aceeași convingere o au și companii precum Facebook, Google și Apple, care lucrează insistent pentru a construi servicii bazate pe roboţi inteligenţi. „Viitorul va fi o cursă între formele de viaţă din carbon (adică oamenii) şi cele din silicon. Ambele evoluează rapid. Este neclar care formă de inteligenţă va fi cea dominantă în următorii 100, 150 de ani”, afirma, la rândul său, Reed Hastings, fondatorul Netflix.

Din aceste incertitudini derivă și potenţialele pericole. Pe de o parte, analiștii de la Digital Trends cred că niciun loc de muncă nu mai e în siguranţă dacă un algoritm poate participa la concursuri prin care să își demonstreze inteligenţa. Într-un interviu, celebrul informatician Steve Wozniak, cofondatorul Apple, declara că inteligenţa artificială va pune omenirea cu spatele la zid. „Calculatoarele vor prelua controlul asupra omenirii, fără îndoială! Sunt de acord că viitorul este înfricoșător și foarte rău pentru oameni.” Afirmaţii ca cele ale lui Wozniak au menirea de a introduce o perspectivă sumbră cu privire la oferta inteligenţei artificiale.

Este motivul pentru care Bill Gates se întreba de ce oamenii nu sunt suficient de îngrijoraţi cu privire la pericolul inteligenţei artificiale. Conform ziare.com, fondatorul Tesla, Elon Musk, considera că inteligenţa artificială este „o ameninţare existenţială” și că reprezintă unul dintre cei patru factori care ar putea declanșa Apocalipsa. Și Stephen Hawking întrezărește sfârșitul umanităţii în aceeași direcţie. Unii nu au ezitat chiar să dea un termen de graţie omenirii: Ray Kurzweil, director la Google și futurolog, previzionează că până în 2029 roboţii vor fi mai inteligenţi decât oamenii. În caz de concretizare, nu ar fi o mare surpriză. Mai degrabă în momentul de faţă ar trebui să ne întrebăm dacă nu cumva acest termen va fi devansat, cu toate provocările care vor decurge de aici.

DISTRIBUIE: