Zoella o să aibă statuie de ceară la Muzeul "Madame Tussauds" din Londra! Dacă propoziţia asta nu vă spune nimic înseamnă că aveţi multe de recuperat. Zoella este unul dintre cele mai mari staruri create pe YouTube. La un pic peste 20 de ani, are aproape 8 milioane de fani și bani cât nu ar putea strânge cineva cu doctorat, în foarte mulţi ani de zile. YouTube nu i-a schimbat doar ei viaţa, ci și nouă, prin schimbarea felului în care astăzi se produce, se vinde și se consumă industria de divertisment.

NY Times a publicat anul trecut un reportaj despre Olga Kay. La 31 de ani, fosta acrobată din Rusia trăiește din producerea de conţinut video pentru YouTube. Are 5 canale, care împreună atrag peste 1 milion de abonaţi. În ultimii 3 ani, a câștigat din asta între 100.000 și 130.000 de dolari pe an, adică între 8.000 și 11.000 de dolari pe lună. Acum, gândiţi-vă că Zoella are 8 milioane de abonaţi la canalul principal și încă peste 3 milioane, la un al doilea canal. De pe urma acestui succes are acum și un bestseller, Girl Online, care s-a vândut în mai multe exemplare decât s-au vândut primele cărţi scrise de J.K. Rowling, Dan Brown sau E.L. James. Și să nu uităm de linia de produse cosmetice de corp, pentru că există și asta.

Zoella nu este nici măcar cel mai mare star de pe YouTube. Cel mai mare star este suedezul cunoscut drept PewDiePie, care are 36 de milioane de abonaţi pe canalul său. Când PewDiePie spune ceva despre YouTube, platforma reacţionează. Poate vă întrebaţi ce fac aceste persoane în videoclipurile lor de au reușit să atragă atât de mulţi fani. Puteţi să îi urmăriţi și să aveţi surpriza că nu înţelegeţi. Dar există o explicaţie.

Democraţia videoclipurilor

YouTube este o poveste care a început acum 10 ani. Pe atunci, clipurile muzicale erau pe MTV, filmele – pe casete de închiriat, reţetele interesante – în cărţi de bucate, iar pisicile amuzante – la stăpânii lor acasă. De atunci YouTube le-a adus pe toate împreună și mult mai mult de atât.

Chad Hurley, Steve Chen și Jawed Karim lucrau la PayPal când au decis să creeze YouTube. Ideea unui loc online unde oricine să poată încărca un videoclip care să poată fi văzut de oricine le-a venit din frustrarea de a nu putea găsi ușor clipuri online. Astfel elefanţii de la grădina zoologică din San Diego au fost primele staruri de pe YouTube.

Ideea a prins foarte bine. După un an, câte 65.000 de clipuri era publicate în fiecare zi. Pe măsură ce traficul a crescut și videoclipurile primeau și câte 100 de milioane de vizualizări pe zi, site-ul abia mai putea sta online. Din fericire, în noiembrie 2006, fondatorii au anunţat că tocmai au fost cumpăraţi de Google pentru puţin mai mult de 1,5 miliarde de dolari.

Google avea o infrastructură enormă pentru livrarea unui astfel de conţinut. Dacă nu ar fi vândut, YouTube ar fi murit din cauza incapacităţii de a crește. De asemenea Google avea și potenţialul de a transforma YouTube într-o platformă care să democratizeze producerea conţinutului de divertisment, nu să fie doar o sursă pentru venituri din publicitate.

„Deodată ne-am trezit că oamenii de rând nu mai au nevoie de gate-keeperi – radio, studio video, reţele TV – pentru a distribui un conţinut pe care l-au creat singuri. Oricine poate să creeze ceva și să împărtășească cu lumea întreagă”, explică Brendan Gahan, specialist în video digital la EpicSignal.

Un alt tip de carieră: Povestea unui youtuber

„Înainte să încep să postez videoclipuri pe YouTube, îi urmăream pe alţii. Mi-am făcut un cont cu 6 luni înainte să am curajul să pun primul videoclip. Pe vremea aia obișnuiam să mă uit la multe filmuleţe cu dansatori. Mă inspirau oamenii care aveau curajul să danseze în faţa unei camere și apoi să publice videoclipul ca să îl vadă toată lumea.

În final, am decis să fac la fel. În primul videoclip pus pe YouTube apăream dansând în fundul curţii. Nu era un clip bun. Dar mă gândeam că și dacă nu place nimănui sau nu se uită nimeni, tot e ok, pentru că a fost amuzant să îl fac. Din fericire, oamenii l-au văzut și am primit 2 sau 3 comentarii, ceea ce era bine pe vremea aia. M-au încurajat să postez mai multe clipuri și asta am făcut.

Am început să postez clipuri în care dansam, dar într-o zi am hotărât să încerc ceva diferit. Începusem deja să mă împrietenesc cu alte persoane care postau videoclipuri doar cu ei vorbind. Am fost intrigat de asta și m-am gândit să încerc să mă expun mai mult. Însă în loc să vorbesc despre mine, am încercat să includ niște comedie. După două săptămâni, am fost întrebat de cei de la YouTube dacă nu vreau să apar pe pagina de home. La momentul ăla, aveam o medie de 150-200 de vizualizări per video, iar când a apărut primul clip pe pagina de home, am ajuns la jumătate de milion peste noapte.

De atunci, am continuat să postez tot felul de clipuri comice și parodii. Ce îmi place cel mai mult la YouTube este că e un mediu media onest, în care poţi primi feedback și critici instant. Am învăţat să iau binele și răul împreună. E foarte important să fii deschis la critici. Ăsta e motivul pentru care am putut să cresc atât de repede în cei 5 ani de când postez. Și nu mă refer să cresc la numărul de abonaţi sau de vizualizări, ci să cresc ca persoană. Este ceva foarte neconfortabil să te expui în faţa atâtor străini, dar odată ce o faci și începi un dialog sincer cu ei, e cel mai uimitor lucru din lume.”

Kevin Jumba are în prezent peste 3 milioane de abonaţi la canalul său principal.

Clipuri care ne-au schimbat viaţa

În 10 ani de zile s-a strâns o listă întreagă de feluri în care YouTube-ul a schimbat societatea online și cultura. A creat propriile celebrităţi dintre oamenii de rând, a creat întregi comunităţi în care mulţi dintre cei care fac același tip de conţinut ajung să fie prieteni dincolo de internet, să colaboreze la anumite proiecte, a făcut un loc dedicat muzicienilor, comicilor și altora preocupaţi de creaţie, a generat întreaga tendinţă DIY și a pus în mișcare întregi campanii umanitare. Marile companii de retail, dar și multe dintre filmele lansate la Hollywood au bugete special dedicate campaniilor de promovare pe YouTube. Multe dintre emisiunile de divertisment ale televiziunilor americane și multe dintre marile publicaţii internaţionale creează conţinut specific pentru acest canal mediatic.

YouTube își răsplătește cei mai buni creatori de conţinut printr-un sistem de recompense financiare, iar reclamele și sponsorizările primite se traduc în salarii fabuloase la care cei mai mulţi oameni nu ar putea decât visa. „Odată ce ai creat o audienţă, poţi să produci marfă, să faci concerte, să îţi faci un brand, orice vrei. Bariera de intrare s-a redus la oricine poate crea și monetiza o audienţă”, spune Gahan.

Oricine care are ceva de arătat sau de spus este expus unui public cu potenţial enorm. Muzicienii nu mai au nevoie să aștepte să fie preluaţi de o casă de discuri, iar artiștii nu mai trebuie să aibă dealuri în spate pentru a vinde. Și nu este vorba doar de divertisment. Pe YouTube există sute de canale care publică videoclipuri educaţionale, tutoriale, ghiduri de nutriţie, antrenamente fizice etc. Doar Academia Khan se mândrește cu 15 milioane de studenţi pe YouTube.

Desigur, nu lipsesc nici controversele și nici răutăţile. Bine cunoscuta antrenoare de fitness Jillian Michaels a dat în judecată studioul de fitness Lionsgate, cerând daune de 10 milioane de dolari, pentru că după apariţia YouTube studioul și-a creat un canal unde antrenamentele lui Michaels le-ar fi adus venituri proprietarilor care nu au fost stipulate în contractul încheiat și din care ea nu a primit nimic. Alt tip de probleme a avut și PewDiePie, care, din cauza lipsei de control asupra „trolilor”, adică persoane care se distrează comentând negativ la adresa lui sau la adresa celor care comentează pozitiv, și din cauza lipsei de control asupra spamurilor, a decis să închidă cu totul opţiunea de comentarii. A fost o decizie unică, ce a avut un impact pozitiv în comunitatea YouTube, pentru că multe persoane care postează clipuri se confruntă cu aceste probleme, și a fost o decizie care a provocat platforma să îmbunătăţească sistemul de comentarii.

Elementele care determină succesul unui canal nu sunt știinţă exactă. Relevanţa și unicitatea subiectului constituie un cârlig important, dar cele mai importante aspecte ţin de formă și de conţinut. Umorul joacă poate cea mai importantă parte în majoritatea clipurilor care ajung virale, dar nu este orice tip de umor. De multe ori ceea ce atrage este un umor frate cu absurdul și văr cu prostia. Cei mai mulţi comici de pe YouTube găsesc mereu forme noi de a râde de ei înșiși, iar companiile care vor să facă publicitate pe YouTube sunt obligate să își împingă limitele în ceea ce privește tipul de umor pe care îl pot folosi.

De când Google a preluat platforma, vizualizările zilnice au crescut de la 100 de milioane la 2 miliarde. Posibilitatea de a filma și reda în HD a crescut calitatea clipurilor, iar adiţia canalelor nonprofit și a InVideoAds fac din platformă cea mai eficientă cale de a te face cunoscut. YouTube nu pare să aibă limite nici în ceea ce privește conţinutul și nici în ceea ce privește impactul asupra celor care postează.