Ştiinţa din spatele învăţării de noi deprinderi

707
Mentori pentru schimbare
În afară de sursa primară de iubire și grijă – familia mea de origine –, de copil am avut privilegiul ca oameni de valoare, în mare parte pastori și muzicieni, să îmi dea atenţie, să mă înveţe ce știau mai bine, să mă îndrepte spre valori și să îmi fie exemple de viaţă.

Fiecare dintre noi îşi doreşte să dobândească cât mai multe abilităţi şi deprinderi, fie pentru satisfacţia personală, fie pentru cea profesională. Iar o privire asupra mecanismelor ştiinţifice din spatele învăţării acestor noi deprinderi ne poate ajuta să învăţăm mai repede ceea ce ne dorim.

Indiferent dacă îţi doreşti să devii un administrator mai bun al timpului sau banilor tăi, că îţi doreşti să îţi dezvolţi gândirea critică sau să fii un orator mai apreciat, creierul foloseşte aceleaşi mecanisme mentale pentru împlinirea acestor obiective. În timpul procesului învăţării, creierul este foarte solicitat atât în regiunile responsabile direct cu învăţarea şi memorarea, cât şi în altele, aparent fără legătură, precum regiunile responsabile cu planificarea pe termen lung şi chiar visatul cu ochii deschişi.

Învăţarea unei noi deprinderi

După ce procesul de învăţare ia sfârşit, repetarea şi memorarea ajută la întărirea sinapselor (punctul de contact dintre doi neuroni), prin stimularea repetată a neuronilor. Aceasta atrage după sine îmbunătăţirea respectivei aptitudini sau deprinderi, dar şi scăderea riscului de a uita ce ai învăţat. Procesul se numeşte potenţare pe termen lung.

Cu cât învăţăm mai mult, cu atât legăturile dintre neuroni se înmulţesc şi sunt mai puternice, ceea ce ne permite să putem dobândi o deprindere nouă.

Metode uşoare pentru o învăţare uşoară

Pentru a dobândi uşor şi sigur o deprindere nouă, autorul Thorin Klosowki oferă o metodă în trei paşi, într-un articol pe site-ul Lifehacker. În primul rând, oricine doreşte să înveţe ceva nou trebuie să aibă curajul să încerce singur, fără ajutor. Chiar dacă la început puterea tutorialelor şi a manualelor este de netăgăduit, de la un anumit moment cel care doreşte să înveţe trebuie să renunţe la ajutor şi să găsească singur soluţii la problemele cu care se confruntă.

Metoda aceasta, confirmată şi de un studiu efectuat de o echipă de la Institutul de Educaţie din Singapore şi publicat în Journal of the Learning Sciences, nu garantează mereu aflarea căii corecte de rezolvare. Însă acest pas lasă loc descoperirii unor noi mijloace de rezolvare a problemelor.

Al doilea pas este împărţirea procesului de dobândire a unei noi deprinderi pe o perioadă mai lungă şi pentru şedinţe scurte de învăţare, după cum arată o serie de studii publicate în Psychological Science in the Public Interest.  Acestea relevă că este mai eficient ca informaţia să fie constantă şi împărţită pe o perioadă de timp îndelungată decât ca aceasta să fie în cantitate mare, dar ocazional. De asemenea, fiecare perioadă de învăţare trebuie urmată de o evaluare, pentru ca rezultatul să fie cât mai eficient posibil.

Citește și: Gândirea critică și adevărul

Al treilea pas este alegerea celui mai potrivit timp pentru studiu. Astfel, felul de învăţare este tot la fel de important ca şi timpul de învăţare. În afară de momentele zilei în care suntem cel mai receptivi (dimineaţa şi după prânz), dobândirea de informaţii înainte de somn (fie seara, fie în timpul zilei pentru cei care pot dormi măcar 20 de minute) are beneficii foarte mari. Subiecţii care au adormit după ce au învăţat ceva au obţinut rezultate mai bune la testele de memorare a informaţiei, potrivit unui studiu publicat în Jurnalul PLOS.

Niciun articol afișat