Eliza Berzescu continuă în numărul din octombrie tema crizei imigranţilor din Europa, analizând cele mai recente decizii luate la nivel politic de către liderii europeni. Ce se ascunde în spatele deciziilor lui Merkel de a primi 800.000 de imigranţi, pentru ca apoi să suspende temporar Germania din zona Schengen și să reimpună controlul la graniţe? Soluţia cotelor obligatorii, aplicată de la Bruxelles, a scos la iveală o ruptură de viziune între Est și Vest, care trece dincolo de această problemă punctuală. Astfel că, în prezent, Europa are două mari probleme: vidul de viziune, de coeziune politică și de solidaritate, dar și imposibilitatea de a-l mai ascunde.
În afară de faptul că suntem în cădere liberă pe problema refugiaţilor, suntem în cădere liberă și pe plan economic, scrie Andreea Irimia. Prăbușirea bursei chineze le-a dat fiori chiar și neiniţiaţilor în economie, însă ce au deslușit experţii în spatele acestui incident? Cât de grav este și ce prevestește despre viitorul economiei mondiale? De mult timp deja, răsar periodic voci care spun să ne pregătim pentru o nouă bulă care stă să se spargă și să distrugă cu totul sistemul financiar. Cât de reale sunt aceste avertismente și pe ce sunt ele bazate? Articolul oferă răspunsuri la aceste întrebări, împreună cu o privire de ansamblu echilibrată asupra situaţiei.
Ne-am obișnuit să ne mândrim cu reflexia statistică a credinţei românești. Însă cele 96,5 procente de români care cred în Dumnezeu ascund un apetit insaţiabil pentru născociri magice, a căror aparenţă de medievalism ar trebui să ne dea de gândit. Aspectul superstiţiei la români a revenit în atenţia discuţiilor publice odată cu arestarea primarului Capitalei, Sorin Oprescu. O angajată a Primăriei a declarat presei că arestul ar fi rezultatul „comunicării ei cu universul”, prin trecerea pe o bucată de hârtie a numelui primarului lângă acronimul DNA. Este universul guvernat de o lege a „atracţiei universale”? Toate aceste aspecte sunt analizate în această ediţie de către Alina Kartman.
Semnele timpului, ediţia lunii octombrie, este gazda unui eveniment special: prezentarea cărţii recent lansate mareea neagră: limba română sub asediu, scrisă de specialistul în comunicare și relaţii publice Dumitru Borţun. Prezentarea este făcută de Corina Matei, sub forma unei analize a stilului de exprimare la români într-un dialog chiar cu autorul volumului. De la divorţul dintre gândire și exprimare la vidul lăsat de o personalitate ca George Pruteanu și la atitudinea de ignoranţă și dispreţ a jurnaliștilor faţă de limba română, articolul trece prin toate „durerile” dulcelui grai românesc, pentru a ajunge la teribila concluzie că această ignoranţă și acest dispreţ se generalizează de o generaţie la alta, avansând ca o „maree neagră”. Volumul le oferă informaţii și explicaţii utile tuturor celor care vor să își perfecţioneze exprimarea, dar și gândirea, fiind gândit ca un instrument nu doar de comunicare, ci și de cunoaștere și autocunoaștere.
Articolul de istorie religioasă este o traducere din revista Liberty, în care se relatează ceva ce s-a petrecut acum 4 secole în Anglia, când domnea Maria Tudor, o regină care credea cu ardoare în religia mamei sale. Pentru instaurarea catolicismului la vechile zile de glorie, regina a urmat un timp calea legală și un timp calea ilegală. „Rugurile au fost aprinse și chiar și morţii erau scoși din morminte: fie pentru a fi arși, fie pentru a putrezi la stâlpul infamiei.” Dar povestea aceasta se concentrează pe trei dintre cele mai distinse victime ale reginei: Nicholas Ridley, Hugh Latimer și Thomas Cranmer, 3 dintre cei mai importanţi actori ai reformei religioase din Anglia. Încercarea de a-i face să admită doctrine catolice, căderea momentană a unuia dintre ei în ispită și regretul de pe urmă alcătuiesc o poveste cu adevărat captivantă.
În Mexic, un om caută persoane defavorizate cărora să le schimbe viaţa. Este vorba despre profesorul Pedro Gomez, director al Institutului de Oftalmologie al Universităţii Montemorelos, care, prin înfiinţarea unui program de rezidenţiat în chirurgie oculară, merge în locuri foarte sărace, unde poate rezolva pe loc cazurile unor persoane care nu ar fi avut niciodată posibilitatea să ajungă într-un spital mare. Când pacienţii sunt bucuroși că pot vedea din nou, primesc și vestea bună a Evangheliei. Singuri și bolnavi, respinși la periferia societăţii, mulţi nu suferă doar din cauza problemelor fizice, ci și din cauza problemelor emoţionale. „Noi te-am operat, dar Dumnezeu te va vindeca”, le spune profesorul pacienţilor – după cum el însuşi povesteşte într-un interviu cu Adrian Bocăneanu.
Nicu Butoi tratează un subiect extrem de sensibil și în același timp de mare interes, în articolul din luna octombrie. Orice credincios, și nu numai, ajunge la un moment dat în viaţă să se întrebe dacă Dumnezeu îi ascultă rugăciunile. Dar este această întrebare corectă măcar? Pentru mulţi, acesta s-ar putea să fie un lucru la care nu s-au gândit niciodată, înainte de a renunţa la speranţă. Adevărul, câteodată dureros, este că Dumnezeu nu uită să răspundă la rugăciuni. Problema oamenilor, de fapt, este că nu știu ce să facă cu răspunsul primit și nici ce va face acel răspuns din ei. „Credinţa în Dumnezeu nu este credinţa că Dumnezeu va face ce vrei tu, ci credinţa că Dumnezeu face ceea ce trebuie”, citează pastorul Butoi din scriitorul creștin Max Lucado.
Șapte maratoane pe 7 continente, alergate în doar 582 de zile, plus un ultra-triatlon care include un maraton de 140 de kilometri, traversarea Canalului Mânecii și încă 300 de kilometri pedalaţi. Acestea sunt reușitele pentru care Andrei Roșu a ajuns în Cartea Recordurilor și a ajuns un model de urmat pentru fiul său, pentru oricine îl urmărește şi pentru orice român. Povestea sa, relatată de Andreea Irimia, începe acum câţiva ani, când Andrei era un corporatist cu kilograme în plus și ore în minus la capitolul „timp pentru familie”, când nu făcea niciun fel de sport și nici măcar nu știa să înoate.