Cei mai mulţi adolescenţi așteaptă cu entuziasm la cote maxime împlinirea vârstei de 18 ani, când înaintea lor se deschide tărâmul tuturor oportunităţilor cândva rezervate doar adulţilor. Majoratul este vârsta la care simţi că ai, într-un final, controlul deplin asupra propriei tale persoane: ai voie să faci exact ceea ce dorești să faci cu viaţa ta și toţi din jur îţi transmit că de-acum ești sută la sută responsabil pentru deciziile pe care le iei. Tot ce ai de făcut este să îţi întinzi aripile și să te hotărăști în ce direcţie vrei să zbori. Iar cea mai profundă și cea mai incitantă întrebare pe care ţi-o poţi adresa ţie însuţi atunci este „cine vreau eu să fiu?”.

În fotografia pe care a făcut-o poliţia în aprilie 2017, atunci când a arestat-o pe Safaa Boular, nu strălucește nimic. Poate doar blitzul reflectat în ochii tinerei cu privirea mohorâtă. Chipul ei, cândva luminat de un zâmbet dulce, cu gropiţe, era golit de orice emoţie. Inexpresiv și imperturbabil. La cei 18 ani ai săi, Safaa Boular a devenit cea mai tânără femeie condamnată pentru plănuirea unui atac terorist în Marea Britanie. La vârsta la care cei mai mulţi adolescenţi își plănuiesc cu înfrigurare viaţa și visează cu ochii deschiși spre idealurile lor, Safaa Boular își plănuia moartea, în timpul căreia dorea să ia cu ea pe cât mai mulţi dintre cei prezenţi în British Museum, din Londra.

Săptămâna trecută, judecătorii au decis în dreptul ei pedeapsa cu închisoarea pe viaţă. Abia peste 13 ani ar putea adolescenta să încerce să ceară eliberarea condiţionată. Tot 13 ani i-au trebuit și ca să devină un radical islamist periculos pentru siguranţa publică.

Safaa Boular locuia în Londra și, alături de mama ei și de sora mai mare, Rizlaine, și ea făcea parte din prima celulă britanică ISIS formată doar din femei.

Radicalizarea lui Boular pare să fi început în anul 2012, atunci când mama ei s-ar fi hotărât să sprijine cauze jihadiste. Familia lui Safaa nu era nici pe departe una religioasă, însă femeia fără educaţie religioasă a început să adopte o interpretare extremă a islamului, bazându-se exclusiv pe informaţiile pe care le găsea online. Noile descoperiri o făceau să fie tot mai aspră cu cele două fete, cărora le predica despre viziunea ei, proaspăt-dobândită, asupra islamului și asupra a ceea ce înseamnă să fii un bun musulman. Încet-încet, femeia și-a îndepărtat fetele de prietenii lor și le-a presat să adopte un stil de viaţă extrem. Așa se face că, deși fusese diagnosticată cu diabet de tip I, Safaa se vedea nevoită să ţină postul islamic chiar dacă acesta nu este obligatoriu pentru persoanele cu probleme de sănătate. Sub influenţa nefastă a viziunii lor, fetele au început să integreze învăţătura extremistă și să o adopte ca și cum ar fi fost a lor de la bun început.

În 2014, o Rizlaine convinsă de tot ce învăţase de la mama ei și tot ce descoperea singură pe internet a încercat fără succes să ajungă în Siria. Familia a intrat astfel în atenţia poliţiei, care a început să le supravegheze activitatea.

Imediat după atacul terorist de la Paris, din 2015, Safaa, care își punea întrebări despre motivaţia atentatorilor, a cunoscut online o femeie care recruta pentru gruparea Stat Islamic și, prin intermediul acesteia, a ajuns să vorbească pe chat cu Naweed Hussain, un luptător ISIS originar din Marea Britanie. Discuţiile cu bărbatul care avea dublul vârstei ei au făcut-o să se îndrăgostească. Sau, cel puţin, așa credea în 2016, atunci când și-au jurat dragoste eternă pe internet, într-o „nuntă online”.

A vrut să meargă și ea în Siria, să fie cu Hussain, dar nu mai putea să călătorească, pentru că autorităţile au luat-o în vizor după tentativa surorii ei. Atunci Hussain a îndemnat-o să atace Marea Britanie. Bărbatul chiar s-a sfătuit online cu câţiva „prieteni” despre care credea că îi împărtășesc ideologia și care, de fapt, erau ofiţeri MI5 care se dădeau drept extremiști tocmai pentru a dejuca planurile islamiștilor reali. Însă abia atunci când Hussain a fost ucis într-un atac cu dronă, Safaa a luat hotărârea să îi împlinească planul și tot atunci a fost și arestată.

Un alt ofiţer MI5, care a pretins online că este comandantul lui Hussain, a reușit să stea de vorbă cu Safaa și să afle direct de la ea cum adolescenta plănuia un atac cu grenadă și armă, în Londra.

În timpul procesului, judecătorii au aflat că Safaa Boular a avut o adolescenţă nefericită. Că fusese ironizată de străini pentru că arăta ba ca „un ninja”, ba ca „o umbrelă”, ba ca „o cutie de strâns scrisorile”, toate din cauza felului în care era îmbrăcată. Mama ei devenise tot mai atentă la religia ei și mai puţin atentă la copii, așa că Safaa a căutat în altă parte atenţia de care avea nevoie. A găsit-o pe internet, între extremiștii care descriau autodeclaratul califat islamic drept un loc în lumea aceasta unde „toţi sunt egali”.

Cu Hussain s-a împrietenit pe Instagram, unde își scriau despre emisiuni TV din Marea Britanie care le plăceau. Tânăra nu știa, dar Hussain încercase să mai curteze ca să o aducă în Siria și pe Kimberly, „fata de la pagina 3” a tabloidului Sun. În conversaţiile lor, Safaa și Hussain discutau despre cum vor arăta centurile lor explozive și visau împreună să îl ucidă pe fostul președinte american Barack Obama. Hussain i-a trimis chiar și bani pentru călătoria surorii ei în Siria. Însă procurorii spun că, pentru Safaa, nu Hussain era motivul călătoriei ei în Siria, ci acesta era mai degrabă „biletul” ei spre ţara aflată în conflict. De aceea, susţin ei, chiar și după ce a murit Hussain, fata și-a făcut selfie-uri în faţa clădirii MI6, cu pumnul ridicat în aer și a vizitat British Museum.

Într-o conversaţie telefonică înregistrată dintre Safaa și sora ei mai mare, cele două adolescente discutau codificat despre un atac. Metaforele pe care le foloseau erau toate din Alice în Ţara Minunilor și astfel atentatul ajunsese „petrecerea cu ceai” și armamentul folosit erau „sendvișuri cu castravete”.

În iunie, sora lui Safaa, Rizlaine (22 ani), a fost condamnată la închisoare pe viaţă cu un termen minim de 16 ani. Mina (44 ani), mama fetelor, a primit 6 ani și 9 luni de închisoare pentru că le-a ajutat cu planul lor. Spre deosebire de Safaa, atât Rizlaine, cât și Mina au recunoscut că au complotat pentru pregătirea unui atac în Westminster, că au mers în recunoașterea locului și s-au echipat cu mai multe cuţite și un rucsac special pentru acel atentat.

Safaa s-a prezentat însă la proces îmbrăcată în haine „vestice”. O bluză cu umerii decoltaţi trebuia să fie simbolică pentru deradicalizarea pe care dorea avocatul ei să o argumenteze. Judecătorul însă nu s-a lăsat convins de pledoaria prin care apărarea susţinea că adolescenta a fost manipulată să se alăture grupului extremist online. „A acţionat cu ochii deschiși”, a spus judecătorul, care a argumentat că tânăra era suficient de matură cât să ia singură decizii și să facă singură propriile alegeri. „Bazat pe natura și circumstanţele faptei, ţinând cont inclusiv de măsura radicalizării ei și de profunzimea angajamentului faţă de cauza grupării Stat Islamic… consider că [Safaa Boular] încă mai constituie un risc semnificativ pentru siguranţa publică”, a spus magistratul. Acesta a decis că Safaa trebuie să parcurgă măsuri de deradicalizare, până la deconstruirea completă a tiparului ei mental anterior. Până la acest moment, nu avem dovezi suficiente pentru a concluziona că este cu adevărat o persoană transformată.

În faţa juraţilor, Safaa a mărturisit că a renunţat cu totul la religie după ce a vorbit cu mai mulţi tineri închiși în aceeași închisoare cu ea. Spunea că acum, când se uită la clipuri video cu ISIS, îi dau lacrimile pentru că „nu-i vine să creadă” cum a fost capabilă cândva să se uite la ele.

Despre tacticile prin care ISIS încearcă să atragă recruţi tineri în Siria s-a scris deja foarte mult. Însă situaţia de faţă este unică, susţine dr. Joana Cook, cercetător la International Centre for the Study of Radicalization and Political Violence de la King’s College, din Londra.

Povestea lui Safaa Boular reflectă o tendinţă unică pentru ISIS: recrutarea femeilor tinere.

Cook este de părere că, deși în faţa cazurilor de implicare a femeilor, tendinţa analiștilor este de a presupune că acestea au fost seduse și manipulate să se alăture grupării, există în același timp și realitatea că unele dintre aceste femei se implică din voinţă proprie în planificări teroriste sau caută ele însele agenţi care să faciliteze astfel de atacuri fiindcă aleg ele însele să procedeze astfel.

Istoria lui Safaa se scrie, momentan, ca o tragedie, chiar dacă una mai mică decât ar fi putut fi. Însă rămâne o pierdere că, la 18 ani, în loc să fie îndrăgostită de viaţă, Safaa Boular punea un preţ derizoriu pe viaţa ei și pe a celor pe care plănuia să îi sacrifice. Că luând drept ideal de egalitate ceea ce în realitate era haosul și devastarea din zonele asediate de ISIS, Safaa a luptat cu tot ce a avut pentru cea mai perversă dintre himere: aceea că poţi ajunge o ţintă înaltă alergând cu toată forţa în direcţia opusă.