Odată cu prelungirea pandemiei și cu impunerea diverselo restricţii asociate cu ea, unii creștini au început să simtă că anumite restricţii le încalcă libertatea religioasă sau libertatea ca principiu, ceea ce ar putea favoriza restrângerea exercitării actului religios la un moment dat. 

Ne putem gândi aici la interzicerea de a frecventa biserica în perioada de carantinare totală (lockdown, engl.), la impunerea certificatului verde pentru participarea la unele activităţi sau evenimente sau la intrarea în unele magazine, la limitarea numărului participanţilor la diverse activităţi cu caracter religios sau nu.

Sunt și creștini îngrijoraţi de faptul că unele canale oficiale ale bisericilor popularizează sau susţin campania de imunizare a populaţiei și regulile de protecţie recomandate de autorităţi. Asocierea bisericii cu oricare dintre acestea este considerată o trădare a misiunii bisericii, iar disocierea de aceste prevederi este văzută drept o afirmare a libertăţii personale și religioase.

Întrebarea este: Sunt restricţiile determinate de politicile de combatere a pandemiei o încălcare a libertăţii religioase sau cel puţin un factor favorizant în această direcţie? Pentru a da un răspuns trebuie să definim mai întâi ce este libertatea religioasă. Există mai multe concepţii, dar, în esenţă, sunt două direcţii de înţelegere.

Libertatea religioasă înseamnă fie exercitarea liberă a religiei (dreptul de a practica religia și de a păstra și de a dezvolta instituţii religioase), fie egalitatea tuturor religiilor (adică nu este niciuna mai importantă în faţa legii decât alta). Această a doua componentă a libertăţii religioase nu este deloc relevantă pentru subiect, fiindcă restricţiile legate de noul coronavirus nu au niciun fel de culoare confesională. Nu este vreun grup religios (creștin sau nu) care să fie favorizat de lege faţă de celelalte. Într-un document al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), din 7 aprilie 2020, liderii tuturor credinţelor sunt consideraţi parteneri ai autorităţilor în lupta pentru stoparea pandemiei. În acest set de consideraţii practice și recomandări se subliniază că toţi acești lideri au un rol determinant în susţinerea pastorală, combaterea dezinformării, dar și în ce privește respectarea regulilor și restricţiilor care se impun pentru sănătatea publică.

Restricţiile anti-COVID și religia. Siguranţa, sănătatea și comunitatea

Prima componentă a definiţiei libertăţii religioase merită privită mai atent. Nu este însă prea dificil de înţeles că nici aceasta nu este pusă sub ameninţare de politicile oficiale cu privire la combaterea pandemiei, atunci când sunt citite în perspectiva potrivită. În ultimul comunicat oficial al Conferinţei Generale (forul tutelar mondial al Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea), redactat în colaborare cu câteva dintre departamentele sale (Institutul de Cercetare Biblică, Departamentul Sănătate, Departamentul Relaţii Oficiale și Libertate Religioasă) și cu Universitatea Loma Linda, publicat la 25 octombrie 2021, se subliniază de câteva ori, în diferite formulări, că Biserica Adventistă respectă drepturile individuale și libertatea de decizie a celor care aleg să nu se vaccineze.[1] Textul amintește că această libertate este înnăscută, de la Adam și Eva, dar scoate în evidenţă că tot de la prima pereche avem și consecinţele nefaste ale exercitării eronate a acestei libertăţi.

Comunicatul Bisericii Adventiste nu doar că apără libertatea individului, în timp ce recomandă urmarea măsurilor stabilite în acord cu autorităţile medicale pentru stoparea COVID-19, dar subliniază și faptul că măsurile care ţin de sănătatea publică nu echivalează cu opoziţia autorităţilor faţă de exercitarea liberă a religiei, așa cum este ea înţeleasă în teologia adventistă și în interpretarea profeţiei apocaliptice. Două paragrafe importante din acest comunicat sunt redate în continuare:

„Conducerea Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea, după ce s-a consultat cu departamentele Sănătate și Relaţii Oficiale și Libertate Religioasă din cadrul Conferinţei Generale, este convinsă că programele de vaccinare care se desfășoară de regulă sunt importante pentru siguranţa și sănătatea membrilor noștri și ale întregii comunităţi. Prin urmare, libertatea religioasă nu este folosită corespunzător atunci de cei care se opun măsurilor luate de autorităţi sau programelor angajatorilor menite să protejeze sănătatea și siguranţa comunităţii. Aceasta a fost, în general, poziţia bisericii în ultimul secol, de când a fost dezvoltat programul modern de vaccinare. Dacă ne folosim resursele din domeniul libertăţii religioase pentru susţinerea deciziilor personale, considerăm că vom slăbi poziţia noastră cu privire la libertatea religioasă în ochii autorităţilor și ai publicului larg. Astfel de eforturi ar face mai puţin probabil ca aceste argumente să fie auzite și apreciate atunci când vor fi folosite în chestiuni de închinare și practică religioasă.“

De aici reiese foarte clar că Biserica Adventistă respectă opinia personală, dar nu recunoaște drept validă obiecţia faţă de imunizare sau alte recomandări de combatere a pandemiei pe temeiuri de încălcare a libertăţii religioase. Încălcarea acestei libertăţi are de-a face cu închinarea și cu practica religioasă și este, atenţie!, motivată religios. Cu alte cuvinte, istoria restrângerilor religioase este plină de legi prin care o anumită credinţă ori practică religioasă era scoasă în afara legii pentru ceea ce acea credinţă sau practică reprezenta. În cazul pandemiei de COVID-19, în schimb, restricţiile care afectează exercitarea religioasă au fost/sunt parţiale, temporare și întotdeauna motivate de nevoie de a menţine sănătatea publică. În lipsa unei motivaţii religioase, orientate împotriva exercitării oricărei credinţe, a simţi o ameninţare a libertăţii religioase în contextul COVID-19 pare nenecesar.

Conf. univ. dr. Laurenţiu-Florentin Moţ predă Studii de Noul Testament și este rector al Universităţii „Adventus“ din Cernica.

Colecţia de articole cu contribuţii despre vaccin semnate de medici

(actualizare zilnică)

Articolele din secţiunea medicală a seriei de mai jos au fost revizuite de prof. univ. dr. Cristian Apetrei, care activează în Departamentul Boli Infecţioase și Microbiologie, Școala de Medicină și Școala Doctorală de Sănătate Publică, Universitatea Pittsburgh, PA, SUA, și de dr. Costel Atanasiu, virusolog, fost cercetător la Wistar Institute, Philadelphia, SUA.

Discutăm despre implicaţiile spirituale ale acestei măsuri de sănătate publică împreună cu:

Footnotes
[1]„„Reafirmarea poziţiei Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea cu privire la Covid-19“, adventist.ro, 28 oct. 2021, https://www.adventist.ro/index/reafirmarea-pozitiei-bisericii-adventistede-ziua-a-saptea-cu-privire-la-covid-19/; vezi și comunicatul în original, „Reaffirming the Seventh-day Adventist Church’s Rsponse o COVID-19“, ANN, 25 oct. 2021, https://adventist.news/news/reaffirming-the-seventh-dayadventist-churchs-response-to-covid-19-1.”

„„Reafirmarea poziţiei Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea cu privire la Covid-19“, adventist.ro, 28 oct. 2021, https://www.adventist.ro/index/reafirmarea-pozitiei-bisericii-adventistede-ziua-a-saptea-cu-privire-la-covid-19/; vezi și comunicatul în original, „Reaffirming the Seventh-day Adventist Church’s Rsponse o COVID-19“, ANN, 25 oct. 2021, https://adventist.news/news/reaffirming-the-seventh-dayadventist-churchs-response-to-covid-19-1.”