Viaţa după COVID-19: cum va arăta noua normalitate?

„Multe certitudini și credinţe vor fi măturate. Multe lucruri pe care le-am considerat imposibile se întâmplă chiar acum. A doua zi după ce vom fi câștigat nu va însemna o revenire la ziua precedentă”, spunea președintele Macron, surprinzând crâmpeie din ceea ce trăim acum, dar și din lumea post-pandemie. O lume pe care o tatonăm...

Europa: Cea mai severă secetă din ultima sută de ani. Urmează criza alimentară?

„Pentru prima oară în istoria generaţiei noastre se vorbește de foamete fără ocolișuri”, scrie jurnalistul Cătălin Striblea, analizând triada crizei sanitare, a crizei economice și a secetei extreme care a lovit Europa.

COVID-19: De ce perspectiva Bibliei asupra distanţării sociale ar putea fi o soluţie

Marea provocare a liderilor lumii care se confruntă la ora actuală cu COVID-19 este identificarea răspunsului optim pentru o boală cu câteva trăsături care o fac dificil de combătut.
Soldati, alarma

COVID-19: Al treilea semnal

Mă gândeam așa: Oare a sunat vreo alarmă sau e un semnal de sfârșit de zi?

Logoterapia și sensul care aduce vindecare

Fericirea trebuie să vină de la sine – și faptul acesta este valabil și pentru succes: trebuie să îl lași să se producă tocmai nepurtându-i de grijă.

Despre examenul de admitere online și învăţământul digitalizat, cu Alina Bârgăoanu

Examenul online de admitere la facultate este cea mai recentă și cea mai dezbătută temă în discuţia despre provocările inevitabile deja ale învăţământului superior online.

„Nu pot să respir.” De la drama unui afro-american la haosul care a cuprins SUA

Străzi pavate cu sticlă spartă, mașini incendiate, magazine jefuite, sediul CNN vandalizat, lupte de stradă, stare de asediu în Washington, D.C., mii de arestări – SUA se află „într-un război cu ea însăși”, iar pentru a sonda de ce a ajuns în acest punct trebuie să privim și dincolo de vârful icebergului.

Ce fel de copii modelăm din cuvintele noastre

„Felul în care le vorbim copiilor devine vocea lor interioară.” (Peggy O’Mara)

Cei care „ar fi murit oricum”. Cât mai costă viaţa unui om?

Discuţia despre numărul de morţi rezonabil într-o pandemie, dacă preţul este salvarea economiei, și, în ultimă instanţă, despre valoarea unei vieţi a fost adusă în prim-plan de pandemia de COVID-19.

Cum ne asigurăm că avem o credinţă raţională

Mișcările fundamentaliste, credinţele religioase extremiste și sectare, manipulările maselor de credincioși, conspiraţiile cu miză religioasă și alte astfel de ameninţări accentuează importanţa gândirii critice.1

Ce facem cu vinovăţia?

Nicio altă instanţă pe pământ nu poate judeca un om așa de eficient cum o face sau ar trebui să o facă propria lui conștiinţă. Înainte și îndată după ce răul a fost comis începe „nemilosul“ proces.

Biserica, de la bal la spital, în cel mai bun sens cu putinţă

Metafora bisericii-spital este atât de populară în mediul neoprotestant, încât face ca ipocrizia participanţilor la serviciile divine să iasă și mai mult în evidenţă. Așa obișnuiam să cred, până într-o zi, în care am putut să văd, cu ochii mei, opusul.

Când dragostea ne leagă prea strâns

„Iubirea înseamnă să nu trebuiască să spui «îmi pare rău».” Când am auzit prima dată această replică din filmul-fenomen „Love Story”, credeam că sunt singura care nu înţelege ce a vrut să spună autorul. Dar după ce am văzut un interviu recent cu actriţa din rolul principal, am prins curaj. Și ei i se părea...

Un copil, în vârtejul luptei pentru emanciparea negrilor

Pentru La Tanya Butler, amintirile copilăriei sunt marcate de nedreptăţile la care negrii erau supuși în mod regulat de către albi, într-o perioadă în care discriminarea era încă impusă prin lege.

Cum se construiesc argumentele valide

Argumentele trebuie să convingă și, pentru a convinge, trebuie să fie cel puţin valide – condiţia minimă a persuasiunii.

Ce este gândirea critică? Și cum se poate încuraja dispoziţia de a o folosi?

În calitate de creștini suntem interesaţi de o permanentă perfecţionare spirituală, morală, general umană. Dar putem reuși, oare, fără perfecţionarea modului nostru de a gândi, a capacităţii de înţelegere și, ca atare, sporindu-ne capitalul de cunoaștere?

Francisc I și Bartolomeu I aranjează viitorul: 2025, întoarcere la Niceea

Papa Francisc este un pionier printre papi, fără îndoială. Circulă cu o mașină obișnuită, face selfie-uri cu adolescenţi și nu își ascultă gărzile de corp. Nu pare să spună nimănui ce are de gând să facă. Cu el, surprizele se ţin lanţ. Una dintre ele este programată deja pentru anul 2025.

Captivi între acele de ceasornic

Dacă în urmă cu aproape șapte decenii Hans Selye introducea noţiunea de stres în limbajul știinţific, astăzi conceptul a prins rădăcini solide în vocabularul nostru, invadând toate etajele cotidianului. O cauză frecventă a stresului, deși inegal distribuită între muritori, împletește suficiente fire în ţesătura ei complicată, pentru a nu putea fi evitată pe de-a-ntregul: relaţia...

Tehnici de autoapărare prin gândire

Nimeni nu a văzut vreodată un gând. Nici chiar neurochirurgii. Cu toate acestea, despre cum gândim știm mai multe decât vedem și mai puţine decât ne-am dori, sau ne-ar prinde bine.

Libertăţi pe cale de dispariţie

„Ne apropiem cu repeziciune de stadiul unei inversiuni terminale: stadiul în care guvernarea este liberă să facă orice dorește, pe când cetăţenii au voie să acţioneze numai cu permisiunea ei; ceea ce reprezintă stadiul celei mai întunecate perioade din istoria omenirii, cel în care dictează forţa brută.” (Ayn Rand)