Robert Ancuceanu

27 ARTICOLE 0 COMENTARII

Robert Ancuceanu este profesor în cadrul Facultăţii de Farmacie din Bucureşti, unde predă Biologie celulară și moleculară și Botanică farmaceutică și ocupă funcția de prodecan pe probleme de învățământ universitar de licență și master.

Având un doctorat în farmacie, un masterat în biostatistică şi licenţă în drept, a lucrat în diferite domenii farmaceutice, de la cel academic la cel industrial şi în cadrul autorităţilor de reglementare. A fost director general al Direcţiei Generale Farmaceutice şi Aparatură Medicală din Ministerul Sănătăţii şi Vicepreşedinte al Agenţie Naţionale a Medicamentului.

A fost membru al Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman (CHMP) şi al Comitetului Pediatric (PDCO) şi membru altern (supleant) al Comitetului pentru Medicamente pe bază de Plante din cadrul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA), precum şi membru în mai multe comitete sau grupuri de lucru din domeniul farmaceutic.

A publicat peste 60 articole ştiinţifice (dintre care 42 indexate ISI Thomson), este autor a două cărţi şi co-autor la alte patru. Pe lângă interesul său larg pentru toate aspectele domeniului farmaceutic, Robert se consideră un renascentist întârziat, fiind interesat şi de drept, istorie, muzică, biostatistică, programare și informatică, sociologie şi literatură.

Cimitire de gheaţă. O piaţă a învierii (de la metafizică la fizică)

„Cei mai mulţi dintre cei care sunt acum în viaţă au o șansă la nemurirea personală, fizică.” Cu această propoziţie a început academicianul francez Jean Rostand (biolog și filozof, fiul scriitorului Edmond de Rostand) prefaţa cărţii Perspectiva nemuririi, semnată de profesorul de fizică și scriitorul de literatură SF Robert C. W. Ettinger (1918-2011).

Goana după diete

Ce ar trebui să schimbăm în alimentaţie ca să slăbim? Privind în jur și ascultând, e ușor să îţi dai seama că toată lumea își dorește să slăbească.

De ce nu (prea) mâncăm pâine neagră și alte cereale integrale?

Articolul de faţă este primul dintr-o serie de cinci, care își propune să prezinte adevăruri greu de acceptat despre alimentaţia umană. Este vorba de lucruri cunoscute la nivel teoretic, dar care penetrează doar lent și puţin viaţa noastră de zi cu zi. Dacă anumite lucruri sunt adevărate, de ce suntem atât de reticenţi la schimbare?

Cât de periculoasă este margarina?

Recent, declaraţiile unui cunoscut jurnalist român, având drept ţintă o mare sportivă româncă, cel puţin la fel de bine cunoscută, declanșau un scandal mediatic care a reînviat o dezbatere probabil necesară: cât de sănătoasă este margarina?

Singularitatea unui premiu

În anul 2015, cei 50 de profesori care formează Adunarea Nobel, cu sediul în Suedia, au decis împărţirea premiului pentru fiziologie sau medicină între trei câştigători: William C. Campbell, Satoshi Ōmura (o jumătate) şi Youyou Tu (cealaltă jumătate). Fiecare premiu Nobel are aspecte care îl singularizează, dar cel de anul acesta are poate mai multe...

Dăunează excesul de sare (grav) sănătăţii?

Există aproape 150 de pagini web românești care au preluat cu copy/paste un text apărut cu mai mult timp în urmă. Este un text de revoltă împotriva repetării obsesive în mediile naţionale audio-vizuale a avertismentului despre excesul de sare, zahăr și grăsimi.

COVID-19: Ce știm despre cât de afectaţi sunt tinerii?

„Rapoartele iniţiale din China au arătat că persoanele în vârstă și bolnavii cronici sunt cei mai vulnerabili la COVID-19. Totuși un număr alarmant de persoane tinere din Statele Unite au fost spitalizate pentru infecţii severe. Conform Centrelor pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, aproape 40% dintre pacienţii americani cu COVID-19 care au fost spitalizaţi erau sub...

Cum ne putem pregăti pentru eventuala îmbolnăvire de COVID-19?

Deși există și negaţioniști ai COVID-19 (persoane care susţin că totul e o conspiraţie care urmărește atingerea unor obiective ticăloase și că, în realitate, toată povestea cu virusul este o ficţiune), există un mare număr de persoane interesate de ce ar putea face pentru a fi cât mai bine pregătite pentru o eventuală întâlnire cu...

Noul coronavirus: Ce e cel mai important acum și de ce

Știrile interne și externe sunt îmbibate de cuvântul „coronavirus“, pe mediile sociale oamenii discută același subiect. Starea de urgenţă este la ușă. Dar informaţiile care circulă liber în spaţiul virtual și real indică un nivel ridicat de neînţelegere a noului virus, a riscurilor și a potenţialelor soluţii.

Sfârșitul medicamentelor?

La jumătatea lui aprilie 2014, cuvintele „scandal“, „secret“, „medicamente“ și „Roche“ (colosul elveţian fabricant de medicamente) făceau deliciul presei medicale, care se grăbea să publice știri incendiare despre ineficacitatea medicamentului Tamiflu și despre sumele fabuloase cheltuite de guverne pe stocurile medicamentului, ca pregătire pentru eventuale pandemii de gripă.

Este războiul cu cancerul un eșec?

„În ultimii ani s-a vorbit adesea în România despre criza citostaticelor. (…) Însă, în ciuda neliniștii pe care o provoacă această criză pentru anumite categorii de persoane, consider că de fapt este vorba despre o criză falsă....”

12 luni dintr-un an: vitamina B12

Să-i spunem David; numele este fictiv, dar cazul este real. Tânăr (27 de ani), înalt (peste 1,82 cm), masiv (peste 108 kg) fără a fi gras, mai de grabă plin de muşchi dezvoltaţi prin ridicatul greutăţilor, nu fuma şi nu consuma alcool.

Capsula făgăduinţei

„A fost terifiant. Continuau să-mi spună că au cei mai buni chirurgi și încercau să mă consoleze. Dar ziceau și că am nevoie de un ficat nou și că trupul meu ar putea să-l respingă.“ Christopher Herrera

Născut altfel? O explorare de peste 30 de ani a etiologiei homosexualităţii

Pe 14 februarie 2014, mediile de comunicare occidentale titrau: „homosexualitatea masculină este influenţată de gene, constată un studiu american“[1] sau „cercetătorii americani descoperă o legătură genetică pentru homosexualitate“[2].

Născut altfel? O explorare de peste 30 de ani a etiologiei homosexualităţii

Pe 14 februarie 2014, mediile de comunicare occidentale titrau: „homosexualitatea masculină este influenţată de gene, constată un studiu american“1 sau „cercetătorii americani descoperă o legătură genetică pentru homosexualitate“2.

Este zahărul cel mai periculos drog?

Aproape oricine i-a simţit gustul cu mult înainte de a putea memora senzaţia de satisfacţie care electrizează cu delicateţe corpul, începând cu o zonă modestă din spatele gurii.

Pericolul e în vaccinuri sau în absenţa lor?

„Articolul din revista Time... relatează că experţii sunt siguri că «vaccinurile nu cauzează autism; nu le fac rău copiilor; sunt un stâlp al sănătăţii publice moderne». Eu spun: «Asta este o minciună și ne e greaţă de ea»“ afirma, în martie 2010, actriţa și prezentatoarea de televiziune Jenny McCarthy, una dintre exponentele cruciadei anti-vaccinare. Recent, spre...

Mugurii genomicii

Deşi rezultatele nu par încă spectaculoase, cel puţin la nivelul masei largi a populaţiei, probabil că cele mai remarcabile progrese în domeniul sănătăţii din ultimii 25 de ani se referă la cartografierea genomului uman (finalizată în anul 2003), a genomului altor specii animale şi vegetale şi la dezvoltarea bioinformaticii.

Noroc, ghinion și… cancer

Mulţi nu terminaseră încă de strâns resturile de pe masa de Revelion, aproape nimeni nu se reîntorsese la serviciu, politica era încă amorţită, iar jurnaliștii căscau de plictiseală pentru că pe 2 ianuarie aproape nu se întâmplase încă nimic.

Antibiotice la mâna a doua

Suntem tentaţi să credem că majoritatea antibioticelor sunt distribuite către oameni prin farmacii și spitale. Realitatea însă este surprinzătoare.

Pateurile vegetale – alimente periculoase?

Cum România este o ţară cu o populaţie majoritară creştin-ortodoxă, nu este de mirare că în perioada postului1 „vânzările de mezeluri sau pateuri vegetale se triplează“, iar cele ale altor produse de post, precum şniţele sau chiftele vegetale, se dublează. Preparatele pe bază de soia par să fie dominante într-o colecţie de alimente „de post“...