Robert Ancuceanu
Robert Ancuceanu este profesor în cadrul Facultăţii de Farmacie din Bucureşti, unde predă Biologie celulară și moleculară și Botanică farmaceutică și ocupă funcția de prodecan pe probleme de învățământ universitar de licență și master.
Având un doctorat în farmacie, un masterat în biostatistică şi licenţă în drept, a lucrat în diferite domenii farmaceutice, de la cel academic la cel industrial şi în cadrul autorităţilor de reglementare. A fost director general al Direcţiei Generale Farmaceutice şi Aparatură Medicală din Ministerul Sănătăţii şi Vicepreşedinte al Agenţie Naţionale a Medicamentului.
A fost membru al Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman (CHMP) şi al Comitetului Pediatric (PDCO) şi membru altern (supleant) al Comitetului pentru Medicamente pe bază de Plante din cadrul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA), precum şi membru în mai multe comitete sau grupuri de lucru din domeniul farmaceutic.
A publicat peste 60 articole ştiinţifice (dintre care 42 indexate ISI Thomson), este autor a două cărţi şi co-autor la alte patru. Pe lângă interesul său larg pentru toate aspectele domeniului farmaceutic, Robert se consideră un renascentist întârziat, fiind interesat şi de drept, istorie, muzică, biostatistică, programare și informatică, sociologie şi literatură.
Ce (să) mâncam? | O comparaţie între trei stiluri alimentare
Se spune că la fotbal și politică se pricepe toată lumea, dar mai aproape de adevăr s-ar putea să fie afirmaţia: „La alimentaţie se pricepe toată lumea” (sau trăiește această impresie). Cel puţin pentru că, exceptând o minoritate, toţi avem păreri mai mult sau mai puţin ferme despre ceea ce mâncăm.
Nu am putere decât dacă mănânc carne. Adevărat sau fals?
Consumul de carne este văzut adesea în societate ca fiind indispensabil, fără acesta fiind imposibil să ai o performanţă fizică de excepţie.
Tot ce e natural e bun. Adevărat sau fals?
S-ar părea că există o obsesie pentru natural. Îl căutăm peste tot și suntem dispuși să plătim mai mult dacă e cazul pentru a obţine lucruri naturale.
Tot ce poţi mai bine
„Încolo, fraţii mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este...
Când doctorii nu știu ce să facă, e timpul pentru medicina alternativă. Adevărat sau fals?
Când este vorba despre cazuri în care „doctorii nu știu ce să facă“, prima imagine este probabil cea a cancerului. Tratamentul convenţional, care poate...
Particula lui Dumnezeu?
Puţini par să fie oamenii obișnuiţi care debordează de pasiune pentru fizica cuantică. Aceasta implică un grad ridicat de abstractizare și ecuaţii matematice relativ complicate.
Rezistenţi la schimbare | De ce consumăm prea puţine fructe și legume?
Atitudinea noastră faţă de fructe, legume și alte alimente de origine vegetală este aproape paradoxală: acestea sunt, probabil, cele mai sănătoase alimente, sunt gustoase (sau pot fi preparate astfel cu puţină îndemânare), sunt relativ ieftine, dar, cu toate acestea, majoritatea oamenilor le consumă în cantităţi mai mici decât ar fi necesar.
Cimitire de gheaţă. O piaţă a învierii (de la metafizică la fizică)
„Cei mai mulţi dintre cei care sunt acum în viaţă au o șansă la nemurirea personală, fizică.” Cu această propoziţie a început academicianul francez Jean Rostand (biolog și filozof, fiul scriitorului Edmond de Rostand) prefaţa cărţii Perspectiva nemuririi, semnată de profesorul de fizică și scriitorul de literatură SF Robert C. W. Ettinger (1918-2011).
Goana după diete
Ce ar trebui să schimbăm în alimentaţie ca să slăbim? Privind în jur și ascultând, e ușor să îţi dai seama că toată lumea își dorește să slăbească.
De ce nu (prea) mâncăm pâine neagră și alte cereale integrale?
Articolul de faţă este primul dintr-o serie de cinci, care își propune să prezinte adevăruri greu de acceptat despre alimentaţia umană. Este vorba de lucruri cunoscute la nivel teoretic, dar care penetrează doar lent și puţin viaţa noastră de zi cu zi. Dacă anumite lucruri sunt adevărate, de ce suntem atât de reticenţi la schimbare?
Cât de periculoasă este margarina?
Recent, declaraţiile unui cunoscut jurnalist român, având drept ţintă o mare sportivă româncă, cel puţin la fel de bine cunoscută, declanșau un scandal mediatic care a reînviat o dezbatere probabil necesară: cât de sănătoasă este margarina?
Singularitatea unui premiu
În anul 2015, cei 50 de profesori care formează Adunarea Nobel, cu sediul în Suedia, au decis împărţirea premiului pentru fiziologie sau medicină între trei câştigători: William C. Campbell, Satoshi Ōmura (o jumătate) şi Youyou Tu (cealaltă jumătate). Fiecare premiu Nobel are aspecte care îl singularizează, dar cel al anului 2015 a avut poate mai...
Dăunează excesul de sare (grav) sănătăţii?
Există aproape 150 de pagini web românești care au preluat cu copy/paste un text apărut cu mai mult timp în urmă. Este un text de revoltă împotriva repetării obsesive în mediile naţionale audio-vizuale a avertismentului despre excesul de sare, zahăr și grăsimi.
COVID-19: Ce știm despre cât de afectaţi sunt tinerii?
„Rapoartele iniţiale din China au arătat că persoanele în vârstă și bolnavii cronici sunt cei mai vulnerabili la COVID-19. Totuși un număr alarmant de persoane tinere din Statele Unite au fost spitalizate pentru infecţii severe. Conform Centrelor pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, aproape 40% dintre pacienţii americani cu COVID-19 care au fost spitalizaţi erau sub...
Cum ne putem pregăti pentru eventuala îmbolnăvire de COVID-19?
Deși există și negaţioniști ai COVID-19 (persoane care susţin că totul e o conspiraţie care urmărește atingerea unor obiective ticăloase și că, în realitate, toată povestea cu virusul este o ficţiune), există un mare număr de persoane interesate de ce ar putea face pentru a fi cât mai bine pregătite pentru o eventuală întâlnire cu...
Noul coronavirus: Ce e cel mai important acum și de ce
Știrile interne și externe sunt îmbibate de cuvântul „coronavirus“, pe mediile sociale oamenii discută același subiect. Starea de urgenţă este la ușă. Dar informaţiile care circulă liber în spaţiul virtual și real indică un nivel ridicat de neînţelegere a noului virus, a riscurilor și a potenţialelor soluţii.
Sfârșitul medicamentelor?
La jumătatea lui aprilie 2014, cuvintele „scandal“, „secret“, „medicamente“ și „Roche“ (colosul elveţian fabricant de medicamente) făceau deliciul presei medicale, care se grăbea să publice știri incendiare despre ineficacitatea medicamentului Tamiflu și despre sumele fabuloase cheltuite de guverne pe stocurile medicamentului, ca pregătire pentru eventuale pandemii de gripă.
Este războiul cu cancerul un eșec?
„În ultimii ani s-a vorbit adesea în România despre criza citostaticelor. (…) Însă, în ciuda neliniștii pe care o provoacă această criză pentru anumite categorii de persoane, consider că de fapt este vorba despre o criză falsă....”
12 luni dintr-un an: vitamina B12
Să-i spunem David; numele este fictiv, dar cazul este real. Tânăr (27 de ani), înalt (peste 1,82 cm), masiv (peste 108 kg) fără a fi gras, mai de grabă plin de muşchi dezvoltaţi prin ridicatul greutăţilor, nu fuma şi nu consuma alcool.
Capsula făgăduinţei
„A fost terifiant. Continuau să-mi spună că au cei mai buni chirurgi și încercau să mă consoleze. Dar ziceau și că am nevoie de un ficat nou și că trupul meu ar putea să-l respingă.“ Christopher Herrera
