Esenţiale azi, 11 iulie

70

Criza iraniană se adâncește

„Marea Britanie este iniţiatoarea insecurităţii şi va realiza mai târziu consecinţele”, a declarat miercuri președintele iranian, Hassan Rouhani, în contextul escaladării conflictului dintre cele două ţări, după ce Marea Britanie a sechestrat petrolierul iranian Grace 1 în Gibraltar. Cinci ambarcaţiuni iraniene au încercat miercuri să captureze un petrolier britanic în Golful Persic, dar s-au retras după avertismentele transmise prin radio de o navă britanică de război.

Tot miercuri, președintele Trump a anunţat înăsprirea iminentă a sancţiunilor aplicate Iranului, după ce Iranul a declarat că produce uraniu îmbogăţit cu un nivel de puritate de 4,5%, peste limita de 3,67%, prevăzută de acordul nuclear încheiat la Viena în 2015. „Iranul «îmbogăţește» uraniu de mult timp în secret, încălcând complet groaznicul acord de 150 de miliarde de dolari încheiat de John Kerry și de administraţia Obama”, a scris liderul american pe Twitter.

În aceste condiţii, Emmanuel Bonne, consilierul diplomatic al președintelui francez, a avut o misiune dificilă la întâlnirea cu președintele iranian și cu alţi oficiali ai Iranului, într-o nouă încercare de aplanare a tensiunilor dintre Iran și SUA și de salvare a acordului nuclear din 2015. „Nicio negociere nu este posibilă sub presiune”, a declarat ministrul de externe iranian, Mohammad Javad Zarif, solicitând statelor europene să soluţioneze criza determinată de retragerea SUA din acord.

SUA intenţionează formarea unei coaliţii pentru garantarea libertăţii de navigare în Golf

Statele Unite și-au anunţat intenţia de a contacta mai multe state în vederea formării unei coaliţii care să garanteze navigarea în regiunea prin care se tranzitează o treime din petrolul brut mondial transportat pe cale maritimă. Anunţul vine în contextul escaladării tensiunii dintre Washington și Teheran, după ce Iranul a doborât o dronă americană, iar Statele Unite au acuzat Iranul de atacuri asupra unor petroliere.

Ambasadorul Marii Britanii la Washington demisionează în urma declaraţiilor președintelui Trump

După scurgerea în presă a unor documente confidenţiale, în care ambasadorul Kim Darroch transmitea ţării sale mesaje foarte critice la adresa liderului american, reacţia lui Donald Trump n-a întârziat să apară. Președintele american a afirmat că nu va mai discuta cu ambasadorul Marii Britanii și că acesta „nu e agreat sau văzut bine în SUA”.

Darroch și-a anunţat demisia, explicând într-o scrisoare trimisă lui Simon McDonald, șeful serviciilor diplomatice britanice, că nu-și poate duce la sfârșit mandatul în noile condiţii și alege soluţia cea mai responsabilă. Premierul britanic, Theresa May, și-a exprimat regretul faţă de decizia ambasadorului, subliniind că „un guvern bun depinde de capacitatea funcţionarilor de a oferi sfaturi sincere şi complete. Vreau ca toţi funcţionarii noştri să aibă încrederea necesară pentru a face acest lucru.”

UE devine observator în cadrul organismului anticorupţie al Consiliului Europei, GRECO

Consiliul de Miniștri care reprezintă cele 47 de state membre ale Consiliului Europei (CoE) a acceptat solicitarea Uniunii Europene de a deveni observator în cadrul organismului anticorupţie al Consiliului Europei, GRECO. „Este încă un exemplu de bună cooperare între Uniunea Europeană şi Consiliul Europei. Lucrând împreună pentru a proteja statul de drept şi a preveni corupţia, acţiunile noastre vor fi mai eficiente şi vor avea un impact mai mare”, a declarat secretarul general al CoE, Thorbjom Jagland.

SUA și UE, un posibil acord comercial până la finalul anului

Statele Uniunii Europene trebuie să fie pregătite pentru tarifele pe care SUA le vor impune, cel mai probabil în următoarele luni, a declarat Peter Beyer, un deputat din parlamentul german, subliniind că administraţia Trump pare hotărâtă să aplice tarife suplimentare, mai ales la importurile europene de automobile.

„Acestea sunt discuţii dificile într-un cadru internaţional dificil”, a punctat ministrul german al economiei, Peter Altmaier, reafirmând dorinţa Uniunii Europene de dialog pe această temă și exprimându-și convingerea că o soluţie satisfăcătoare pentru ambele părţi ar putea fi găsită până la finalul anului, „dacă există voinţă politică”.

Marea Britanie crede că îngrădirea libertăţii mass-mediei ar trebui sancţionată diplomatic

„Dacă vom acţiona împreună, vom putea scoate la lumină abuzurile şi vom putea să îi facem să plătească un preţ diplomatic pe cei care le fac rău jurnaliştilor sau îi arestează pentru că îşi fac datoria”, a declarat Jeremy Hunt, ministrul britanic de externe, în cadrul unui eveniment dedicat libertăţii presei, în contextul deteriorării situaţiei jurnaliștilor din China și din alte state ale lumii. Hunt a transmis și faptul că statele nu ar trebui „să cadă pradă fatalismului” după atacurile violente asupra libertăţii presei, așa cum a fost cazul asasinării jurnalistului saudit Jamal Khashoggi în incinta Consulatului Arabiei Saudite la Istanbul.

Amal Clooney, trimisul special al guvernului britanic pe problema libertăţii presei, a criticat la rândul său liderii lumii pentru atitudinea lor faţă de o problemă atât de serioasă precum uciderea lui Khashoggi, dar și modul în care președintele Trump tratează presa, afirmând că Statele Unite au „un lider care denigrează mass-media, făcând jurnaliștii onești din întreaga lume mai vulnerabili la abuz”.

Australia vrea referendum pentru recunoașterea aborigenilor prin Constituţie

Ministrul pentru indigeni, Ken Wyatt, a declarat că guvernul australian are intenţia de a organiza în maximum 3 ani un referendum pentru modificarea Constituţiei, așa încât să fie recunoscuţi aborigenii. „Recunoaşterea constituţională este prea importantă pentru a nu fi înţeleasă şi prea importantă pentru a fi grăbită”, a subliniat ministrul.

Ministrul ungar de externe: Comunicatul MAE îngreunează îmbunătăţirea relaţiei dintre Ungaria și România

Șeful diplomaţiei ungare, Peter Szijjarto, i-a solicitat omologului său român ignorarea unor decizii ale instanţelor judecătorești și intervenţia statului român în justiţie, a arătat un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. Potrivit agenţiei ungare de presă MTI, Szijjarto ar fi discutat cu ministrul Teodor Meleșcanu despre codul administrativ recent adoptat în România şi despre situaţia cimitirului de la Valea Uzului. Ministrul ungar de externe a declarat că recentul comunicat emis de MAE despre discuţiile dintre cei doi miniștri de externe va face mai dificil progresul în relaţiile dintre cele două ţări.

Europol a desfiinţat un grup infracţional finlandez care trafica femei

Operaţiunea „Webmaster” s-a finalizat cu închiderea a 16 site-uri care promovau servicii sexuale și cu arestarea a 3 suspecţi principali, de naţionalitate finlandeză, în Spania, dar și a altor suspecţi din Malta, Finlanda și România, a anunţat Europol. Eurojust, unitate de cooperare judiciară a Uniunii Europene, care a cooperat cu Europol pentru destructurarea reţelei infracţionale, a precizat că „presupusul şef al grupului a derulat activităţi infracţionale în cel puţin 15 ţări”, iar femeile traficate erau preponderent nigeriene, lucrând ca prostituate în Finlanda și în Suedia. Cercetat încă de acum 3 ani de autorităţile spaniole, grupul infracţional ar fi realizat un profit de 40 de milioane de euro din anul 2010.

Vreme extremă în Grecia – doi români se numără printre victime

Peste 100 de persoane au fost rănite în furtunile care au afectat nordul Greciei, autorităţile decretând stare de urgenţă în zona Halkidiki. O femeie și un băiat de 8 ani, ambii de naţionalitate română, se numără printre cele 6 persoane care au decedat în urma intemperiilor din nordul ţării.