Esenţiale azi, 17 septembrie

66

România, traversată de o masă de aer polar

Meteorologii anunţă că o masă de aer polar va traversa România începând de astăzi, când se va răci în jumătatea de nord a ţării. De miercuri, răcirea se va simţi şi în partea de sud, iar de joi sunt aşteptate temperaturi negative şi brumă în depresiuni. Pentru astăzi se așteaptă 17 – 18 grade în Maramureş, nordul Moldovei şi al Transilvaniei, până 32 -33 de grade în sudul Olteniei şi al Munteniei. De miercuri, în jumătatea de sud se ajunge la temperaturi de 26 de grade, iar în partea de nord vor fi 16 grade Celsius. Miercuri spre joi, în depresiunile intramontane, vor fi temperaturi sub zero grade şi brumă.

Sistem informatic pentru eficientizarea procesului de adopţie

Executivul are astăzi spre aprobare un proiect de hotărâre pentru crearea unui sistem IT naţional pentru adopţii. Suma totală a proiectului este de 45.947.000 de lei, echivalentul a 9.705.745 de euro. „Finanţarea proiectului se realizează din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat”, arată nota de fundamentare a actului normativ. Sistemul informatic va furniza o serie de servicii electronice, necesare pentru eficientizarea timpilor de procesare a solicitărilor de adopţie, determinarea celor mai bune opţiuni pentru potrivirea dintre copil și persoana/familia adoptatoare și monitorizarea post-adopţie a copilului.

România are cel mai mare decalaj între săraci și bogaţi din UE

Românii înregistrează cele mai mari decalaje din Uniunea Europeană între veniturile mari și cele mici. Veniturile celor mai bogaţi 10% dintre români sunt de aproape 6 ori mai mari decât ale celor mai săraci 10%. În Uniunea Europeană, media acestui raport este de 3,76. În Cehia și în Slovacia, raportul este 2,83%, în Slovenia – 2,96%, în Finlanda – 3%, în Bulgaria – 5,22%, în Letonia – 5,29% și în Lituania – 5,5%. România are un raport de 5,83% între cei mai bogaţi și cei mai săraci 10% dintre cetăţeni. Cei 10% români cu cele mai mari venituri câștigă anual peste 6.928 de euro, în timp ce cei 10% cu cele mai mici venituri au un venit anual de maximum 1.189 de euro, respectiv 3,25 euro pe zi.

Atacurile din Arabia Saudită ar fi fost comise cu armament iranian

Atacurile care au vizat rafinării saudite au fost comise cu armament iranian şi nu au fost lansate din Yemen, a anunţat luni seară coaliţia internaţională condusă de Arabia Saudită. Ţara va convoca experţi din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru a investiga atacurile. Iranul, căruia Statele Unite îi atribuie vina pentru atacuri, a negat vehement orice implicare. Donald Trump, preşedintele SUA, a anunţat că aşteaptă poziţia Arabiei Saudite referitoare la autorii atacului, sugerând că Washingtonul ar putea lansa o acţiune militară. Moscova și Beijingul au transmis comunităţii internaţionale să nu tragă concluzii pripite despre autorii atacului. Preţul barilului de petrol a crescut cu aproape 20 de procente, însă analiștii nu prevăd o creștere a preţului la pompă, având în vedere rezervele existente. Emisarul special al ONU, Martin Griffiths, a convocat părţile din Yemen la o masă rotundă pentru obţinerea acordului politic asupra situaţiei interne, în urma revendicării atacurilor din Arabia Saudită de către insurgenţii houthi. În contextul deja foarte tensionat, Iranul a capturat luni, în Golful Persic, o navă din Emiratele Arabe Unite, care transporta carburant.

Ungaria blochează bugetul UE dacă finanţările depind de respectarea statului de drept

Ungaria a ameninţat Uniunea Europeană că va recurge la dreptul de veto pentru a bloca viitorul buget al Uniunii Europene dacă fondurile europene vor fi condiţionate de respectarea statului de drept. Germania, Olanda și Suedia cer ca în bugetul pentru 2021-2027 să existe o clauză care să oblige statele membre să respecte statul de drept, dacă vor să primească bani de la Bruxelles. Principalele contestatare ale măsurii sunt Polonia și Ungaria, cele două ţări fiind primele împotriva cărora a fost activat Articolul 7, pentru nerespectarea statului de drept, care aduce suspendarea dreptului de vot al ţărilor vizate, la nivel comunitar.

Alegeri parlamentare în Israel

Astăzi au loc alegeri parlamentare anticipate în Israel, partidul Likud (dreapta) al premierului Beniamin Netanyahu și formaţiunea de centru-stânga Albastru & Alb, condusă de Beniamin Gantz, ocupând primele locuri în sondaje, cu procente similare. Parlamentul Israelului (Knesset) a fost dizolvat la sfârşitul lunii mai. Chiar dacă se va clasa pe primul loc, Likud va avea nevoie de o coaliţie pentru a putea obţine majoritatea în Knesset şi a putea forma guvernul. Premierul Netanyahu a promis anexarea unei părţi importante din Cisiordania (Valea Iordanului și partea de nord a Mării Moarte) dacă va câștiga alegerile. Afirmaţia a stârnit îngrijorări puternice în comunitatea internaţională, întrucât decizia poate destabiliza regiunea.

Boris Johnson nu vrea să amâne Brexitul

Prim-ministrul britanic, Boris Johnson, a anunţat luni că va respecta legea, dar nu va renunţa la planul de a scoate Marea Britanie din Uniunea Europeană în data de 31 octombrie, cu sau fără un acord. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că Johnson încă nu a prezentat vreo propunere alternativă pentru evitarea unei „frontiere dure” între Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord, în timp ce premierul britanic a anunţat că discuţiile cu Bruxelles-ul vor continua. O lege adoptată de parlamentul britanic îl obligă pe prim-ministru să ceară o nouă amânare a Brexitului până la 31 ianuarie 2020, dacă până la 19 octombrie acesta nu reuşeşte să obţină un nou acord. În contextul instabil al politicii britanice, Partidul Liberal Democrat a adoptat oficial duminică o poziţie anti-Brexit, devenind singurul partid cu o astfel de politică la acest moment.