Esenţiale azi, 27 august

98

Summitul G7, un succes. Brazilia refuză banii pentru stingerea incendiilor

Reuniunea G7, de la Biarritz, s-a încheiat cu un bilanţ considerat pozitiv de președintele Franţei, Emmanuel Macron. De asemenea, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că „este cu adevărat un G7 de succes. A fost o imensă unitate. (…) Nimeni nu dorea să plece.” Printre temele abordate au fost inegalităţile economice, protejarea mediului și ecologia, taxarea marilor platforme care promovează conţinut digital, situaţia din Libia și Iran, precum și incendiile din jungla amazoniană. Liderii G7 au decis deblocarea unui ajutor de 22 de milioane de euro pentru stingerea incendiilor și un plan pe termen mediu pentru împădurirea zonei, care va fi prezentat Naţiunilor Unite. Totuși, guvernul brazilian a respins marţi ajutorul. Preşedintele brazilian, Jair Bolsonaro, a acuzat Franţa că tratează Brazilia ca pe o colonie, în timp ce ministrul apărării a transmis că incendiile de vegetaţie din pădurea amazoniană sunt sub control, peste 44.000 de soldaţi fiind trimişi în zonă. De asemenea, un consilier prezidenţial a declarat marţi că Brazilia ar putea oferi lecţii oricărei ţări în ceea ce priveşte protejarea pădurilor.

Moscova pregăteşte un răspuns la testul de rachetă american

Potrivit lui Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Rusia pregăteşte deja un răspuns simetric la testul de rachetă efectuat acum o săptămână de Statele Unite, primul test de rachetă cu rază medie de acţiune realizat de SUA după retragerea din Tratul privind Forţele Nucleare Intermediare. Sâmbătă, la şase zile de la testul american, armata rusă a lansat două rachete balistice – Sineva şi Bulava – de pe două submarine mobilizate în Oceanul Arctic și marea Barents. Consiliul de Securitate al ONU s-a întrunit de urgenţă joia trecută, denunţând o „escaladare a tensiunilor militare”. Rusia a lansat luni ample exerciţii tactice în partea sa de sud, cu participarea a 8.000 de militari.

Marea Britanie va trebui să achite Uniunii Europene 43 de miliarde de euro

Marea Britanie va trebui să achite obligaţii financiare în valoare de 43 de miliarde de euro, indiferent dacă ieşirea din Uniunea Europeană se va produce cu un acord ori nu, a avertizat luni Comisia Europeană, după ce premierul britanic, Boris Johnson, a afirmat că, dacă iese din UE fără un acord, Regatul Unit nu va mai datora 39 de miliarde de lire sterline către bugetul comunitar, aşa cum convenise fostul premier Theresa May. „Achitarea datoriilor este crucială pentru începerea unei noi relaţii de pe o poziţie corectă, bazată pe încredere reciprocă”, a transmis Comisia.

Administraţia Trump, dată în judecată din cauza unei legi privind imigraţia

Procurorii generali din 19 state americane şi din Washington, D.C. au acţionat luni în instanţă Administraţia Donald Trump pentru a bloca o nouă lege care permite reţinerea pe termen nedeterminat a familiilor de imigranţi cu copii. Reglementarea elimină prevederile unui acord din 1997, potrivit căruia copiii nu pot fi reţinuţi pentru mai mult de 20 de zile în centrele pentru migranţi. Noile prevederi ar urma să intre în vigoare în luna octombrie. Acordul din 1997 fusese extins în 2015 pentru a-i include şi pe copiii care imigrează în Statele Unite cu părinţii, nu doar pe cei neînsoţiţi, aşa cum prevedea versiunea iniţială. Administraţia Trump argumentează că limitarea perioadei de detenţie îi încurajează pe migranţi.

Trump ar accepta o întrevedere cu Hassan Rouhani

Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat, luni, că este pregătit să aibă o întrevedere cu omologul său din Iran, Hassan Rouhani, în anumite condiţii. „Sunt pregătit pentru o întrevedere când vor fi întrunite circumstanţele”, a declarat Trump la finalul summitului G7, criticând încă o dată „acordul foarte prost” semnat de marile puteri, inclusiv de SUA, cu Iranul în anul 2015. Liderul a precizat că G7 elaborează un acord pe termen lung care să garanteze că Iranul nu se înarmează nici cu arme nucleare, nici cu rachete balistice. „Dar, deocamdată, Iranul trebuie să respecte regulile jocului, să fie atent la ce face, altfel va trebui să utilizăm forţa foarte violentă”, a avertizat Trump.

Sediul unei companii din Kiev, atacat cu un lansator de grenade

Sediul din Kiev al companiei Mostobud, principalul constructor de poduri şi tuneluri din Ucraina, a fost atacat cu un lansator de grenade, anunţă autorităţile ucrainene. Faţada clădirii a fost avariată, dar nicio persoană nu a fost rănită. Autorităţile ucrainene consideră că este un „atac terorist” şi îi caută pe autori.

Indonezia își mută capitala în insula Borneo

Indonezia a decis mutarea capitalei sale în insula Borneo. Actuala capitală a ţării, Jakarta, este supraaglomerată, poluată și se scufundă încet, fiind pe un sol mlăștinos. Mutarea va costa aproape 33 de miliarde de dolari și se va finaliza în 2024.

Val de căldură neobișnuit în Polonia

Polonia se confruntă cu un val de caniculă neobişnuit, în aproape toată ţara, temperaturile depăşind 30 de grade, situaţie total neobișnuită pentru  finalul lunii august. Meteorologii au anunţat temperaturi și mai ridicate pentru următoarele zile. În 11 provincii poloneze a fost instituit cod roşu de caniculă. Polonia a mai trecut anul acesta printr-un val neobişnuit de căldură, în luna iunie.

Republica Moldova îşi doreşte normalizarea relaţiilor cu Rusia

Ministrul moldovean de externe, Nicu Popescu, a declarat într-un interviu că Republica Moldova îşi doreşte normalizarea relaţiilor cu Rusia. „Când Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană acum cinci ani, Rusia a suspendat Acordul de liber schimb cu Moldova. Cu toate acestea, vedem că există ţări care se bucură de acorduri de liber schimb cu Uniunea Europeană, dar şi cu Rusia”, a afirmat el.

Ministrul moldovean a făcut referire şi la situaţia din Transnistria. „Există o controversă în legătură cu Transnistria şi cu staţionarea trupelor ruse în Moldova. Guvernul nostru insistă că trupele ruse nu pot staţiona pe teritoriul ţării noastre, pentru că acest lucru încalcă legile şi dreptul suveran de a decide ce trupe pot staţiona pe teritoriul nostru”, a spus Popescu. El a mai adăugat că autorităţile de la Chişinău doresc rezolvarea situaţiei din Transnistria, dar se opun categoric federalizării Republicii Moldova. Ministrul moldovean a mai adăugat că relaţiile Chişinăului cu Uniunea Europeană şi NATO nu ar trebui să afecteze relaţiile cu Rusia, care are relaţii bune cu multe state membre ale UE şi NATO.