Esenţiale azi, 30 octombrie

72

Rusia crede că SUA dezvoltă rachete de croazieră ce utilizează sisteme de lansare prezente și în România

Rusia crede că SUA realizează rachete de croazieră cu sisteme de lansare prezente și în România

„Vedem că Statele Unite dezvoltă un program pentru fabricarea de rachete de croazieră ce  utilizează sistemele de lansare Mk-41. Suntem foarte îngrijoraţi de acest lucru, deoarece acestea sunt sisteme universale și un astfel de sistem a fost deja testat. Până acum, 24 de sisteme de acest fel au fost amplasate în România, iar alte 48 vor fi amplasate anul viitor în Polonia”, a declarat Alexander Grușko, adjunctul ministrului rus de externe. Grușko a precizat că Moscova este pregătită pentru orice scenariu, în condiţiile în care SUA va amplasa în Europa rachete cu raze de acţiune scurte și medii.

Cea mai mare operaţiune a submarinelor ruse înregistrată de la Războiul Rece

Rusia a lansat, de săptămâna trecută, cea mai mare desfășurare de submarine de la sfârșitul Războiului Rece, iar manevrele, în care sunt implicate 10 submarine cu baza în peninsula Kola, vor dura aproximativ două luni, potrivit anunţului Statului Major norvegian.„Există în prezent o intensă activitate în Atlanticul de Nord, iar Norvegia, precum şi alte ţări NATO, efectuează misiuni de supraveghere strânse în aer şi la suprafaţă”, a declarat Brynjar Stordal, purtător de cuvânt al Statului Major al Forţelor Armate Norvegiene. Submarinele încearcă să se scufunde cât mai departe în Oceanul Atlantic, pentru a nu fi reperate, „arătând că ruşii sunt capabili să-şi apere bazele şi să ameninţe coasta de est a Statelor Unite”, potrivit surselor citate de postul public de televiziune NRK.

Trupele ucrainene și ale separatiștilor pro-ruși se retrag din regiunea Lugansk

Kievul a anunţat începerea operaţiunii de retragere a armatelor beligerante în mod simultan de pe poziţiile lor, într-un sector-cheie de pe linia frontului, în regiunea Lugansk, potrivit unui acord semnat de câţiva ani, dar care nu a fost aplicat. După alegerea ca președinte a lui Volodimir Zelenski, dialogul cu Rusia a fost reluat, luna trecută având loc un schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina. De asemenea, Kievul a acordat autonomie sporită regiunilor controlate de rebeli în Donbas, măsura fiind considerată inacceptabilă de către naţionaliștii ucraineni.

Președintele Trump anunţă că a fost ucis și succesorul lui al-Baghdadi

„Tocmai mi s-a confirmat că înlocuitorul numărul unu al lui Abu Bakr al-Baghdadi a fost lichidat de soldaţii americani. Probabil că el urma să preia poziţia principală”, a scris Donald Trump pe Twitter, fără a preciza despre cine este vorba. Cel care urma să îi ia locul lui al-Baghdadi ar putea fi însă, cel mai probabil, purtătorul de cuvânt al ISIS, Abu Hassan al-Muhajir, a cărui moarte a fost anunţată duminică de un înalt oficial al Forţelor Democrate Siriene.

Canada, un nou refuz de a-i permite lui Carles Puigdemont să intre în ţară

Pentru a răspunde invitaţiei Societăţii „Saint-Jean Baptiste” (Sf. Ioan Botezătorul) din Montreal, liderul separatist catalan are nevoie de o autorizaţie electronică de călătorie (AVE), dar Canada a refuzat din nou, marţi, să i-o acorde. Avocatul lui Puigdemont, Stephane Handfield, intenţionează să înainteze o plângere Curţii Federale în legătură cu refuzului guvernului de a emite autorizaţia de călătorie pe care clientul său o solicită încă din luna mai. În prezent, Puigdemont locuiește în Belgia, avocaţii săi contestând marţi cererea de extrădare din partea Madridului.

Statele UE aprobă procedura de amânare a Brexitului

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au formalizat, marţi seara, decizia de amânare a retragerii Marii Britanii până la data de 31 ianuarie 2020. „Prietenii mei britanici, cele 27 de state membre UE au adoptat formal amânarea. Ar putea fi ultima. Vă rog să o utilizaţi cum se poate mai bine de această dată”, a anunţat Donald Tusk, președintele Consiliului European, al cărui mandat se încheie în câteva zile.

Atac cibernetic de proporţii în Georgia

Site-ul prezidenţial și cel al postului naţional de televiziune, la fel ca alte mii de site-uri din Georgia, au fost închise după un atac cibernetic de amploare, a cărui origine nu este cunoscută deocamdată. Au fost afectate și site-urile instanţelor de judecată, care conţin date despre dosare. În mai multe cazuri, pe paginile principale ale site-urilor a fost postată imaginea fostului președinte Mihail Saakașvili și textul „Mă voi întoarce.” „Nu am mai văzut un atac efectuat la un astfel de nivel. Având în vedere nivelul și ţintele vizate, este dificil să nu ajungem la concluzia că acesta a fost un atac sponsorizat de un alt stat”, spune profesorul Alan Woodward, de la Universitatea din Surrey.

Premierul Libanului demisionează, sub presiunea străzii

Saad Hariri a anunţat că va demisiona, pe fondul protestelor masive din Beirut, subliniind că s-a ajuns la un impas. Sute de mii de libanezi au ieșit în stradă în mai multe orașe ale ţării, solicitând reformarea statului și schimbarea clasei politice, măcinate de corupţie. Scânteia care a aprins nemulţumirea oamenilor a fost decizia guvernului de a taxa apelurile din WhatsApp și alte servicii similare. Decizia a fost retrasă imediat, dar acest lucru n-a oprit însă protestele.

Siria: negocieri la Geneva pentru instalarea păcii

Comisia Constituţională din Siria a început negocierile pentru încheierea războiului civil izbucnit de mai bine de 8 ani și pentru asigurarea stabilităţii politice interne. Marţi seara, miniștrii de externe ai Rusiei, Iranului și Turciei s-au întâlnit cu negociatorii de la Damasc, urmând ca miercuri Comisia Constituţională din Siria să se reunească la Geneva, sub coordonarea Rusiei. Anterior, trimisul special al ONU pentru Siria, Geir Pedersen a făcut un apel ca statele să nu se implice în negocierile de pace din Siria, această problemă revenindu-le autorităţilor siriene.