Esenţiale azi, marţi, 8 mai

95

Măsuri drastice împotriva migranţilor de la graniţa SUA * Eșec în privinţa formării unui guvern în Italia * Din nou Trump și problema Iranului * Discuţii privind modificare codurilor penale * Mugur Isărescu nu va mai fi Șef al BNR * A crescut ROBOR, cresc și ratele la bancă * Olivia Steer: „Rujeola nu există”- reacţii * Bărbaţii, mai periculoși la volan decât femeile *

Procurorul general Jeff Sessions a anunţat luni că Departamentul de Justiţie va începe să acţioneze împotriva tuturor persoanelor care trec ilegal în Statele Unite de-a lungul frontierei de sud-vest, o schimbare riguroasă de politică, vizând în special migranţii care călătoresc cu copii.

Oficiali ai Departamentului pentru Securitate Internă (DHS) din SUA au declarat că au înregistrat o creștere semnificativă a trecerilor ilegale de frontieră pe parcursul anului trecut, inclusiv o creștere a numărului de familii și a copiilor neînsoţiţi. În ultima lună, ofiţerii de poliţie de frontieră au susţinut că au întâlnit peste 50.000 de migranţi care au încercat să intre în Statele Unite. Din aprilie 2017 până în aprilie 2018, numărul celor care au vrut să treacă ilegal frontiera s-a triplat, potrivit DHS.

Scopul asumat de DHS este acela de „a menţine familiile împreună atâta timp cât este posibil din punct de vedere operaţional”, iar familiile sunt separate „pentru a proteja copiii” în cazul în care adulţii care călătoresc cu ei nu sunt părinţii lor biologici.

În Italia, președintele Sergio Mattarella a anunţat că în lipsa unui acord între forţele politice asupra unei majorităţi parlamentare opţiunile de conducere sunt: fie un guvern „neutru” până în decembrie, fie noi alegeri în toamnă sau în iulie. Alegerile generale din 4 martie au rezultat în trei blocuri politice, fără o majoritate clară. Ieri a eșuat și ultima încercare a partidului de extremă dreaptă „Liga” de a forma o coaliţie cu mișcarea populistă „Cinci stele”, din cauza relaţiei Ligii cu partidul fostului premier Silvio Berlusconi.

Deși în absenţa unei reforme electorale este greu de crezut că votul va produce o majoritate clară, ambele partide au anunţat că ar prefera alegeri anticipate la vară.

Președintele Donald Trump se pregătește să spună astăzi lumii dacă intenţionează să-și urmeze ameninţarea de a se retrage din acordul nuclear cu Iranul.

Cele mai mari aşteptări cu privire la acest anunţ se îndreaptă spre o decizie a preşedintelui de a renunţa la acordul negociat de Barack Obama în 2015, însă diplomaţii aşteaptă să vadă cât de repede vrea acesta să reimpună sancţiuni care vor afecta mai multe firme europene care fac comerţ cu Iranul. Deși există dubii că aceasta este o opţiune viabilă, chiar dacă SUA alege să se retragă, ţările europene speră să poată păstra acordul cu Iranul.

Mai mulţi lideri europeni, printre care preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, Angela Merkel, cancelarul Germaniei, şi Boris Johnson, ministrul de externe al Marii Britanii, au călătorit la Washington pentru a-i cere lui Donald Trump să nu renunţe la acord.

Comisia parlamentară specială condusă de fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache începe marţi dezbaterile asupra amendamentelor depuse la proiectul privind modificarea Codurilor penale. Acolo unde există diferenţe între proiectul rezultat de la Comisie şi cel al guvenului, Ministerul Justiţiei îşi va susţine punctul de vedere, a explicat Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

„Parlamentul a conexat proiectele noastre vizând deciziile Curţii, prezumţia de nevinovăţie şi confiscarea extinsă cu amendamentele aduse de către parlamentari. Acolo unde sunt diferenţe între proiectele Comisiei speciale privind punerea în aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale şi proiectele de lege plecate de la guvern, sigur că noi susţinem punctul de vedere al Ministerului Justiţiei, adcă proiectul de lege care a plecat de la noi. Şi aici am vorbit generic, dar am dat multe exemple”, a declarat Toader.

Modificările Codurilor penale sunt „cu dedicaţie” pentru Liviu Dragnea şi pentru Călin Popescu Tăriceanu, a acuzat opoziţia. Preşedintele comisiei a susţinut însă că prin aceste modificări se vrea „normalizarea vieţii în România”.

Tot la noi în ţară, o decizie neașteptată a fost făcută de publică de actualul şef al Băncii Naţionale, cu ocazia unei conferinţe de presă: „De la anul nu voi mai fi guvernatorul BNR”, a declarat Mugur Isărescu. Mandatul de la BNR expiră în luna mai a anului viitor, cu un an înainte ca actualul guvernator să împlinească 70 de ani. Mugur Isărescu s-a aflat la conducerea BNR din 1990, cu o pauză de un an, 1999–2000, când a ocupat funcţia de prim-ministru.

Nici în privinţa ratelor pentru diversele credite contractate, românii nu primesc vești bune. Astfel, pentru a opri creşterea inflaţiei, BNR va fi nevoită să crească dobânda de politică monetară (acum de 2,25%). Așadar, ROBOR a ajuns la 2,54%. În luna aprilie indicele ROBOR 3M (care intră în componenţa dobânzilor variabile la creditele în lei) a înregistrat evoluţii ascendente notabile, cu mici perioade în care a înregistrat scăderi sau chiar stagnări.

Robor la 3 luni, care intră în componenţa majorităţii creditelor în lei cu dobandă variabilă, va ajunge și la 4% în 2018 ceea ce înseamnă rate mai mari la creditele cu dobandă variabilă, în momentul actualizării indicelui conform politicii fiecarei bănci, estimează analiștii.


Opt medici care lucrează în cadrul Spitalului Municipal Lugoj au donat zilele acestea fiecare câte 100 de lei pentru angajaţii din aceeași unitate medicală cărora le-au scăzut salariile. Medicilor l-au crescut salariile după ce a intrat în vigoare noua Lege a salarizării.

Directorul unităţii medicale, Erwin Floroni, a avut ideea de a dona anumite sume în fiecare lună pentru infirmierele, brancardierii şi personalul administrativ care primesc bani mai puţini după intrarea în vigoare a noii Legi a salarizării.

Vedeta de televiziune Olivia Steer, cunoscută pentru lupta împotriva vaccinării, a afirmat că „rujeola nu există”, făcând referire la o decizie a Curţii Supreme din Germania, din 2017. Secretarul de stat Raed Arafat a reacţionat și a explicat în detaliu întâmplarea la care face referire Steer. Este vorba despre un pariu pus de un antivaccinist care a promis că cine îi prezintă un singur articol ştiinţific cu dovezi asupra existenţei virusului rujeolei va primi 100.000 de euro. Este cazul Bardens vs Lanka, prin care Bardens i-a solicitat acestuia plata sumei, întrucât el a înaintat şase articole ştiinţifice care probează existenţa virusului rujeolei.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a declarat că afirmaţiile vedetei de televiziune sunt „iresponsabile”, iar „Curtea Supremă din Germania nu a zis niciodată că virusul nu există”.

Astfel de manipulări şi dezinformări „pot costa vieţi inocente, inducând părinţii în eroare. (…) Vaccinarea a salvat sute de mii dacă nu chiar milioane de vieţi, începând cu secolul trecut, această a făcut posibilă prevenirea unor boli extrem de grave precum poliomielita, ale cărei efecte încă le vedem asupra persoanelor care au suferit de această boală cumplită în copilărie. Acum, în anul 2018, se încearcă convingerea părinţilor că vaccinarea nu este necesară, că este periculoasă şi că virusul rujeolei nu există”, a declarat Secretarul de stat.

Bărbaţii provoacă de două ori mai multe accidente, primesc un număr dublu de amenzi, iar poliţiştii suspendă de trei ori mai multe permise în rândul bărbaţilor, potrivit datelor statistice ale Poliţiei Române.

Conform informaţiilor oficiale, 2,5 milioane de femei au permis de conducere, în timp ce numărul bărbăţilor care sofează este dublu. Dintre aceștia, 20% au fost amendaţi anul trecut, în timp ce doar 8% dintre femei au fost sancţionate de către poliţiști.

Nu există riscul amplasării de baze NATO în Republica Moldova, a afirmat Igor Dodon, notând că nu este posibilă adoptarea unui decizii de construire de baze militare fără aprobarea şefului statului, notează Mediafax.

Întrebat dacă există posibilitatea înfiinţării unor baze NATO în Republica Moldova, Dodon a răspuns: „Nu. Categoric, nu. Constituţia noastră stipulează statutul nostru neutru în cei mai clari termeni.”

Dodon se opune legăturilor Chişinăului cu NATO sau Uniunea Europeană și este un susţinător fervent al Rusiei.