În octombrie 2009 și februarie 2010, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a dat publicităţii două serii de opinii cu privire la modul în care producătorii trebuie să comunice consumatorilor proprietăţile alimentelor. Până acum au fost evaluate 416 alimente, despre care reclamele spun fie că previn apariţia anumitor boli, fie că sunt implicate în păstrarea sănătăţii diverselor organe sau sisteme.

Un grup al EFSA studiază informaţiile știinţifice publicate despre fiecare aliment și stabilește în ce măsură calităţile pretinse de comercianţi sunt sau nu justificate. În cazul în care există studii care au demonstrat proprietăţile trâmbiţate în spoturile publicitare și pe ambalaje, acestea pot fi folosite în continuare.

La polul opus se află alimente ale căror pretenţii de pe ambalaj nu pot fi susţinute de informaţiile medicale actuale. Și aici intră toate alimentele cu "proprietăţi antioxidante" (surprinzător, nu există dovezi că aportul de substanţe antioxidante ar avea vreun impact asupra eliminării radicalilor liberi). E vorba și de alimentele care sunt "sursă de" diverși nutrienţi, deși conţin doar 3% din necesarul zilnic sau alimentele considerate "probiotice" fără să ni se spună măcar numele bacteriei căreia i s-a dat această responsabilitate (probioticele sunt culturi vii de bacterii, asemănătoare celor din flora intestinală normală. Da, avem nevoie de unele bacterii în tubul digestiv!).

Se vede treaba că la nivelul pieţei, nu prea avem contact deocamdată cu regulile care funcţionează în lumea știinţifică. Medicina bazată pe dovezi înseamnă că poţi face o afirmaţie sau o recomandare numai după ce ai testat-o anterior, cu cifrele și statisticile aferente.

 A spune că un aliment care conţine calciu previne osteoporoza este cinstit numai în momentul în care există suficiente studii care arată că oamenii care au mâncat alimentul cu pricina au într-un procent mai mic osteoporoză decât cei dintr-un grup de control. Altfel, avem de-a face cu o simplă deducţie, iar medicina funcţionează de ceva ani pe baza dovezilor, nu pe tranzitivitate. Dacă s-a dovedit eficienţa calciului în tratamentul osteoporozei, iar laptele conţine calciu, nu poţi să spui că laptele tratează osteoporoza. Toate astea pentru că avem un corp care funcţionează după infinit mai multe reguli.

În luna mai urmează să fie publicată o cercetare făcută pe literatura de specialitate în domeniul suplimentelor alimentare cu beneficii pentru văz. Cum am intui, betacarotenul este util în încetinirea progresiei unor boli oftalmologice, în schimb nu există dovezi că ar preveni apariţia lor! Morcovii, promovaţi în special pentru conţinutul lor de betacaroten, se află printre alimentele pe care EFSA nu le-a recunoscut ca utile în prevenţia afecţiunilor oculare.

Mierea e un alt aliment despre care știm din cultura populară că ne face bine când suntem "răciţi", iar cercetările se întâmplă să fie de acord cu obiceiul. Totuși, EFSA n-a aprobat textul promoţional al unui producător care suna cam așa: "aparat respirator sănătos datorită antioxidanţilor". Nu cred că e cazul să înţelegem că mierea nu este eficientă în sănătatea respiraţiei noastre, e vorba doar de manipularea cumpărătorilor prin adăugarea cuvântului "antioxidant".

Deciziile EFSA nu ne împiedică să mâncăm morcovi și nici nu încearcă să ne convingă că morcovii nu ar fi sănătoși. Nu compromit imaginea tratamentelor cu miere ale bunicii, nici nu ne îndeasă pe gât flacoane întregi de medicamente antitusive. EFSA spune doar că atunci când cineva alege un mesaj cu care să ne îmbie, ar trebui să ne spună un adevăr verificat. Ce bună ar fi și o Autoritate a Siguranţei Sufletului.