Lanţul de cafenele Starbucks anunţa în urmă cu câteva zile lansarea pe piaţă americană a unui nou pahar de cafea cu volumul de 916 ml (echivalentul unei sticle de vin), volum care depăşeşte capacitatea stomacului uman (900 ml).

Compania susţine că lansarea acestui produs s-a impus datorită cererii de piaţă însă unele voci sunt de părere că acest gest este doar un răspuns pentru rivalul McDonald's, care a început comercializarea ceaiului la litru. (sursă: The Independent)

Astfel de lansări pe piaţa alimentară nu prea mai miră pe nimeni. În ultimii ani, ideea că mai mult înseamnă mai ieftin, şi deci mai convenabil, ignoră în mod voit efectele dezastruoase pe care aceste decizii le au adesea asupra sănătăţii organismului. Mirajul câştigului este prioritar.

David A. Kessler, autorul bestseller-ului The end of overeating sublinia că de-a lungul miilor de ani greutatea medie a corpului uman a rămas o constantă. "Însă, după 1980 ceva s-a schimbat", remarcă el. Mâncarea a început să capete o nouă valenţă şi să fie privită ca un factor major de manipulare a maselor.

Omenirea păşea într-o nouă eră, a gustului și a dependenţei de gust, pentru care marile companii producătoare de alimente se fac vinovate. Prin suprasaturarea alimentelor cu grăsimi, sare şi zahăr, efectul era garantat. În anii '60, femeile cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani cântăreau, în medie, 58 kg. După anul 2000, în cadrul aceluiaşi eşantion de vârstă, s-a constatat o creşte în greutate cu 13 kg. Nici în România lucrurile nu stau cu mult mai bine. Conform ultimelor date oferite de Institutul de Endocrinologie C.I. Parhon, 1 român din 4 este obez.

"Felul în care mâncăm s-a schimbat în ultimii 50 de ani mai mult decât în ultimii 10.000 de ani." – este ideea centrală pe care se bazează documentarul Food INC, care prezintă metodele de obţinere a produselor alimentare şi adevărul din spatele miilor de produse din supermarketuri. Piaţa alimentară din SUA deţine, în momentul de faţă, peste 47.000 produse. Niciodată companiile de alimente nu au fost atât de puternice şi nu au oferit o diversitate atât de mare pe piaţă.

Dincolo de speculaţii, statistici şi rapoarte ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii putem întrezări uşor cum linia de plutire în ceea ce priveşte cumpătarea începe să fie tot mai neclară. Totuși, de gustibus non disputandum nu îşi are locul când e vorba de sănătate. Ne întoarcem la primitivismul în gândire şi comportament, când plăcerea capătă chip de zeu şi ia locul gândirii sănătoase. S-a vorbit şi se va mai vorbi despre monopol, teoria conspiraţiei, manipulare însă un lucru este cert: alegerile sunt personale iar atunci când conştientizezi acest lucru, orice altă teorie malefică nu-şi are rostul.

Sănătatea este un domeniu mare. Ea cuprinde nu numai corpul, mintea şi spiritul ci şi perspectiva unui om, spunea James H. West. Iar vorbele lui îmi par acum mai adevărate ca niciodată.