În Kosovo peisajul politic nu e niciodată prea monoton. Dimpotrivă… cum par să se aşeze cât de cât lucrurile, cum o nouă criză instituţională se iveşte la orizont.

De data aceasta, proaspătul preşedinte al Kosovo, ales în urmă cu 35 de zile, Begjet Pacolli, a fost nevoit să-şi părăsească funcţia după ce Curtea Constituţională a arătat că modul în care s-a desfăşurat alegerea sa a încălcat Constituţia. Nu este prima dată când decizia Curţii Constituţionale obligă primul om din stat să demisioneze. Ultimul preşedinte ales al Kosovo, Fatmir Sedjiu, a împărtăşit o soartă asemănătoare în toamna anului trecut, când Curtea a decis că nu poate ocupa simultan funcţiile de şef al statului şi de conducător al partidului său. Au urmat apoi alegeri anticipate, reluarea parţială a alegerilor din cauza fraudelor şi, în sfârşit, un nou Parlament care să voteze noul preşedinte. Candidatul propus, Begjet Pacolli, nu a reușit să câștige însă încrederea partidelor din opoziţie, care au părăsit clădirea Parlamentului în momentul alegerii sale.

Deși nu întru totul convingătoare, decizia Curţii Constituţionale trebuie respectată. Confuzia domnește însă și cu privire la ce rămâne de făcut. Unele voci arată că Parlamentul trebuie dizolvat pentru că nu a reușit să aleagă un președinte – dar perspectiva alegerilor anticipate nu entuziasmează pe mulţi. Cel mai sigur este că Parlamentul se va întâlni din nou săptămâna viitoare și va vota pentru un nou președinte. Sau pentru același, de vreme ce Pacolli și-a anunţat intenţia de a candida din nou. După ce succesul afacerilor sale i-a adus statutul de cel mai bogat om din Kosovo (ţara cea mai săracă din Europa), Pacolli nu e dispus să renunţe la ambiţiile politice.

Toate acestea se întâmplă pe fundalul negocierilor care se desfășoară între Serbia și Kosovo, la iniţiativa Uniunii Europene. Profitând de aspiraţia ambelor părţi de a deveni membre UE, Uniunea Europeană a reușit să aducă Serbia și Kosovo la aceeași masă și să discute direct, pentru prima dată după 3 ani de la declararea independenţei. Începerea acestui dialog nu a fost posibilă însă, decât după alegerea Parlamentului și numirea președintelui. De aceea, o criză instituţională prelungită va afecta direct sau indirect mersul negocierilor.

Kosovo e o ţară care se află încă la vârsta pubertăţii, afirma în mod sincer şi plastic unul din locuitorii ei. De aici și speranţa că vor veni și vremuri în care să dea dovadă de mai multă maturitate politică.