După protestele faţă de construirea marii moschei din București, un bărbat a ales să acţioneze, „pângărind“ cu porci locul destinat lăcașului de cult. Bucureșteanul1 a cumpărat 7 purceluși, pe care i-a dus pe terenul dedicat construirii moscheii și a îngropat acolo și un porc gata tranșat.

Cutumele musulmane spun că, dacă pământul pe care se dorește ridicarea moscheii a fost spurcat cu porci sau cu rămășiţe de porci, nu mai este bun pentru acest scop“, a declarat bărbatul pentru Adevărul, spunând că nu are de gând să se oprească aici, deoarece ridicarea moscheii este „o ofensă adusă religiei românilor“.

În islam, ca și în mozaism și în anumite culte creștine, porcul (dar și alte categorii de animale, mortăciuni și sânge) este considerat „interzis“, „nepermis“ sau haram“. Interzis este nu numai consumul cărnii animalului, ci și contactul cu acesta sau cu orice alt produs care s-a atins de el. Evitarea consumului sau a contactului cu elementele haram este considerată o îndatorire religioasă.

Răspunsul Muftiatului Român

… carnea ar fi fost, cu siguranţă, bine-venită la cantina unui cămin de bătrâni sau de copii. (…) Terenul va fi salubrizat, iar când se va pune temelia construcţiei vom face o slujbă de sfinţire (…). În rest, ca cetăţean român, sunt întristat și jignit să văd în fotografii cum culorile drapelului naţional au fost pângărite după ce o turmă de porci a fost pictată cu simbolul tricolor. (…) Noi suntem români, chiar dacă am fost crescuţi în altă confesiune religioasă!“ a declarat muftiul Murat Iusuf, șeful Cultului Musulman din România, pentru Agerpres.

În București, sunt 17 moschei, dintre care 90% nu sunt autorizate [de muftiat] și nu știm ce se predică în ele.“ Construirea noului lăcaș de cult se face pentru „a controla activitatea religioasă islamică din municipiul București și pentru a închide celelalte lăcașuri de cult, (…) care nu sunt autorizate nici de muftiat, nici de Secretariatul de Stat pentru Culte“, a declarat, la începutul lunii iulie, muftiul Iusuf Murat pentru HotNews.

Cultul musulman este una dintre cele 18 confesiuni recunoscute oficial de statul român. Conform datelor ultimului recensământ, în anul 2011 trăiau în România 64.337 de musulmani (0,34% din populaţie), aproape de trei ori mai puţini decât în anul 1930, când numărul lor se ridica la 185.486 (1,03% din populaţie). În prezent, în București locuiesc în jur de 10.000 de musulmani.

Seria de proteste a început odată cu anunţarea, la începutul lunii iunie, a alocării prin hotărâre de guvern a unui teren de 11.000 de metri pătraţi pentru construirea unui centru cultural ce va cuprinde o moschee, o bibliotecă, săli de curs și spaţii de cazare pentru comunitatea musulmană.

Răspunsul Bisericii Ortodoxe Române

Răspunsul Bisericii Ortodoxe Române nu a întârziat să apară. Patriarhia Română a dezaprobat, pe de o parte, gestul bucureșteanului, iar, pe de altă parte, a cerut cultului musulman „lămuriri oficiale privind necesitatea, dimensiunile, scopul și impactul“ noii moschei, prin intermediul unui comunicat de presă transmis miercuri.

Patriarhia Română dezaprobă iniţiativa personală a cetăţeanului bucureștean (…). Gestul regretabil, chiar dacă izolat, denotă lipsă de respect și toleranţă faţă de credinţa și tradiţia unei comunităţi religioase. (…) O astfel de provocare poate oricând avea drept consecinţă o iniţiativă similară asupra unei comunităţi ortodoxe române minoritare“, se precizează în comunicatul de presă preluat de Agerpres.

Pe de altă parte, „Patriarhia Română dorește din partea cultului musulman lămuriri oficiale privind necesitatea, dimensiunile, scopul și impactul unei noi moschei în București, pentru o informare corectă a credincioșilor creștini ortodocși“.

La finalul lunii iulie, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica, afirma că aceasta a fost informată încă din anul 2005 cu privire la construirea lăcașului de cult musulman, însă așteaptă „să primească un teren în Istanbul, în condiţii similare“. În schimbul terenului atribuit comunităţii musulmane, Biserica Ortodoxă Română ar trebui să primească un teren în Istanbul pe care va fi construit un centru de pelerinaj cu o capelă.

Tăcerea nu aju

Deși este un gest izolat, realitatea este că „1 din 6 români refuză să aibă vecini musulmani sau evrei“. În plus, minoritarii, sau „sectanţii“, sunt „neagreaţi de o treime dintre români“, conform rezultatelor studiului „Religie și comportament religios“, realizat de Fundaţia Soros în anul 2011, citat de România liberă. În lumina acestor date, un gând atribuit pastorului luteran Martin Niemöller devine tulburător de adecvat:

Când naziștii au venit după comuniști, n-am scos o vorbă. Nu eram comunist. Când i-au arestat pe social-democraţi, am tăcut. Nu eram social-democrat. Când au venit după sindicaliști, nu am protestat. Nu eram membru de sindicat. Când au venit după evrei, nu m-am revoltat. Nu eram evreu. Când au venit să mă ia pe mine, nu mai rămăsese nimeni care să-mi ia apărarea.“


1Fost soldat în Legiunea Străină (unitate a Armatei Franceze creată pentru străini) și patron al Krishna Caffe (cafenea cu specific indian ce poartă numele zeităţii supreme în hinduism).