Precum în Ferguson…

387

În imaginile tulburătoare filmate printre mașini incendiate, magazine jefuite și oameni furibunzi, nu se mai face distincţie între protestatar și vandal, în orașul american Ferguson. Înfuriaţi că un poliţist alb, care a împușcat mortal un adolescent de culoare, nu va fi urmărit penal pentru fapta lui, sute de protestatari ieșiţi în stradă să ceară dreptate au trecut, fără ezitare, la violenţă împotriva poliţiei.

Marţi, Garda Naţională și-a triplat, la 2.200 de persoane, efectivul mobilizat pentru a proteja oamenii și bunurile din Ferguson, Missouri. Orașul cu nici 22.000 de locuitori, din districtul american St. Louis, a fost cuprins de haos în ultimele zile, după ce o veritabilă revoltă rasială a fost declanșată de verdictul de nevinovăţie primit de poliţistul Darren Wilson.

Wilson (28 de ani) era acuzat de împușcarea tânărului Michael Brown (18 ani), un adolescent de culoare care, la momentul când a fost împușcat, nu era înarmat și se plimba pe stradă cu un prieten. Deși zecile de mărturii pe baza cărora instanţa a trebuit să decidă au fost dificil de armonizat (unele dintre ele fiind marcate de inconsecvenţe de la o declaraţie la alta), judecătorii au decis că poliţistul a acţionat în legitimă apărare și nu poate fi pedepsit pentru crimă.

Poliţistul le-a declarat autorităţilor care au investigat cazul că Brown îl lovise cu pumnii până aproape de leșin, înainte să dea semne că ar vrea să-i smulgă poliţistului arma din dotare și să îl ucidă. Și că, în acele momente de tensiune și violenţă, a apăsat pe trăgaci pentru a-și scăpa viaţa. Unii martori au spus însă că Brown stătea în poziţie de predare, cu mâinile în aer, în faţa poliţistului înarmat.

Chiar dacă cercetările la locul crimei au furnizat totuși indicii care susţineau mai degrabă versiunea poliţistului, reacţia locuitorilor (predominant de culoare) din Ferguson a fost una de revoltă împotriva poliţiei (predominant albe) din oraș. Protestatarii au acuzat autorităţile de rasism și de abuz repetat în serviciu. La început au manifestat pașnic, însă la aflarea veridictului dat de curte, mulţimea s-a înfuriat, ajungând ușor la acte de violenţă și chiar de vandalism.

Un caz între multe altele similare

Metodologia aplicării legii în situaţii care implică persoane de culoare este un subiect extrem de sensibil în Ferguson. Chiar și protestele pentru cazul Brown au scos la iveală abuzuri comise de poliţiști. Iar unii dintre ei au plătit cu funcţia. Este cazul unui agent suspendat pe termen nedeterminat după ce, în cadrul unui protest, a fost filmat cu o semiautomată armată în faţa unui protestatar pașnic, pe care îl înjura și îl ameninţa cu moartea.

Un alt poliţist care patrula în timpul protestelor a fost suspendat după ce a postat pe Facebook, de la faţa locului, mesajul „unde este un musulman cu un rucsac atunci când ai nevoie de el?” – referindu-se la un atac cu bombă.

Însă balanţa echităţii nu se înclină nicicum intuitiv. Într-un alt caz recent, un tânăr a fost împușcat mortal de un poliţist în afara serviciului. Ofiţerul motivase că a fost ameninţat cu arma și că tânărul chiar trăsese în direcţia lui. Familia tânărului a spus, în schimb, că tânărul avea în mână doar un sandwich. Investigaţiile au scos însă la iveală urme de reziduuri de cartuș pe mâinile și pe hainele tânărului, sugerând că acesta ar fi tras cu o armă.

„Preţuire pentru vieţile negre”

Istoricul discriminării rasiale prezentat mai sus a făcut ca o întreagă comunitate să reacţioneze așa cum rar s-a putut vedea în America ultimilor ani. Și, chiar dacă incidentele anterioare au putut alimenta cu argumente ambele tabere, protestul antirasism a fost cel care a reușit să convingă mai mult și să contagieze și alte orașe din Statele Unite. Oamenii au ieșit în stradă manifestând pentru a cere „preţuirea vieţilor negre”, așa cum spunea un demonstrant din Los Angeles.

Fără să se arate de partea niciuneia dintre tabere, președintele american Barack Obama a luat poziţie faţă de violenţele din Ferguson, calificându-le drept inadmisibile. „Nu am nicio urmă de compasiune faţă de oamenii care își distrug singuri comunitatea”, a spus președintele pe 25 noiembrie, cerându-le protestatarilor din Ferguson să evite o a doua noapte de violenţă și să militeze mai degrabă pentru schimbări politice pe termen lung.

Apelul președintelui la eforturi de durată s-a lovit însă de scepticismul populaţiei. Iar discuţiile privind doctrina utilizării forţei în Missouri au fost reluate odată cu incidentele recente. Fiecare stat american are autonomia de a decide asupra măsurilor de forţă pe care le pot aplica autorităţile faţă de cetăţenii statului. În contextul protestelor din Ferguson, unii activiști au recomandat reevaluarea legilor privind utilizarea forţei în statul Missouri.

Însă un aspect social îngrijorător, remarcat de un actor politic extern – ministrul de justiţie francez, Christiane Taubira –, rămâne un potenţial pericol în calea perfecţionării sistemului de legi. Deși au un președinte de culoare, deși au imaginea unui popor liber, a unei societăţi meritocratice și cosmopolite, americanii încă mai cultivă stereotipuri care au ca rod segregarea rasială.

Într-un interviu pentru Radio France, Taubira nota faptul că incidente precum cele din Ferguson au un numitor comun. „Realizezi”, spunea Taubira „că, într-un fel, lucrurile acestea se întâmplă doar copiilor afro-americani. Anumite clișee încă persistă [în societate], iar unele prejudecăţi pot crea reflexe teribile.” Reflexul rasismului este unul de care SUA se scutură greu, iar relaţia cetăţenilor americani (mai ales a celor de culoare) cu poliţia rămâne una dintre cele mai persistente dovezi că America nu este tocmai Raiul pe Pământ. Sau, cel puţin, nu este pentru toţi.

Alina Kartman
Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST. Are peste 9 ani de experiență în presa online din România și, atunci când nu scrie pentru ST, îmbină jurnalismul cu videografia și copywriting-ul la studioul KiteMedia.