Internetul, la fel de important ca televiziunea pentru consumul de știri

101

Nu este nicio noutate că cine nu are viaţă online nu are viaţă deloc, iar nimic nu poate fi mai adevărat pentru instituţiile mass-media. Ziarele și revistele tipărite au fost primele care au simţit efectele accesului în masă la internet și la reţelele de socializare, iar acum sunt cu adevărat pe cale de dispariţie, arată un nou studiu al Centrului de Cercetare Pew.

Scopul Facebookului și al celorlalte reţele de socializare era unic, direct și simplu – socializarea. Nu a făcut parte din planul originar ca ele să preia rolul celei de-a patra puteri în stat, adică al presei, dar aceasta se întâmplă în realitate.

Centrul de Cercetare Pew arată că este pentru prima dată de când cercetătorii realizează acest sondaj când procentul americanilor care spun că își iau știrile din social media îl depășește pe cel al celor care mai citesc ziarele, și care mai sunt doar 16%. Radioul s-a menţinut constant printre preferinţe, iar televiziunea a scăzut cu aproape 10% în doar doi ani, în timp ce site-urile web au crescut cu 5%.

Cu toate acestea, televiziunea rămâne cea mai importantă sursă de știri pentru americani, urmată de site-urile de știri, de radio și apoi de social media. Însă dacă punem laolaltă social media și site-urile de știri, vom vedea că internetul a devenit aproape la fel de important ca televiziunea în ceea ce privește consumul de știri în America, cu 43% faţă de 49%.

Implicaţiile acestui fenomen sunt cât se poate de serioase, având în vedere scandalurile de manipulare a informaţiilor care au lovit giganţii IT în ultimii ani. În timp ce presa tradiţională este destul de bine reglementată în ce privește și conţinutul difuzat, cât și programul TV, internetul și reţelele de socializare sunt strict produsul unor algoritmi imperfecţi, necunoscuţi majorităţii utilizatorilor, și schimbători, care sunt ghidaţi de un model de business neetic. Citiţi mai multe despre aplicaţiile făcute să ne exploateze aici.

Internetul, ca mijloc de comunicare și de împărtășire de informaţii, stă la baza multor evoluţii tehnologice, economice și sociale din ultimii 20 de ani. Poate cel mai surprinzător efect a fost capacitatea oamenilor de a se organiza și protesta împotriva liderilor politici, cu consecinţe fatale pentru unii dintre ei. Mișcarea Primăvara Arabă nu ar fi fost posibilă fără internet, însă nu putem face abstracţie de faptul că beneficiile mișcării sunt discutabile pentru unele dintre ţările care au vrut să treacă la un sistem politic mai democratic.

Nici nu putem face abstracţie de faptul că tot internetul sau, mai bine spus, Facebookul a avut un rol major de jucat în organizarea protestelor violente din Franţa, ale căror metode sunt iarăși discutabile. Or de campaniile de dezinformare care au stat la baza votului pentru Brexit sau a imixtiunii ruse în alegerile prezidenţiale din 2016. Industria IT este „cea mai mare, cea mai standardizată și cea mai centralizată formă de control a atenţiei umane din istoria umanităţii”, crede James Williams, fost strateg la Google, care a construit sistemul metric pentru AdSense, afacerea publicitară globală a companiei. Iar invazia de fake news din mediul digital are potenţialul de a destrăma valorile iluministe pe care s-a clădit societatea occidentală în ultimele două secole, afirmă Matt Chessen, consilier adjunct al secretarului de stat american pentru știinţă și tehnologie.

Situaţia este extrem de serioasă. Lăsat nereglementat, la cheremul giganţilor IT care deţin monopol și care nu sunt interesaţi decât de profit, internetul poate fi practic „înarmat” cu știri false, cu adevăruri distorsionate, cu ură și probleme inventate care pot duce la divizarea societăţii, cum am văzut și în cazul american. De aceea, tot mai multe sunt vocile care cer reglementarea internetului sau chiar spargerea marilor giganţi IT în companii mai mici.