Suntem în al 14-lea an de regres democratic

195

Raportul Freedom House pentru anul 2018 marchează un total de 13 ani consecutivi de regres democratic și de nerespectare a libertăţilor la nivel mondial, cu perspective sumbre pentru anul 2019.

Cei 13 ani de regres democratic au afectat ţări din toate regiunile lumii și din toate categoriile pe care organizaţia le monitorizează – ţări „libere”, „parţial libere” și „deloc libere”. În afară de regiunea Asia-Pacific, fiecare altă regiune a înregistrat în 2018 un scor mai mic decât în 2005, iar atunci când se exclud ţările asiatice cu mai puţin de 1 milion de locuitori, se observă același declin și în regiunea Asia-Pacific. Ţările din categoria celor „deloc libere” au suferit cea mai drastică scădere de scor, notează raportul.

Finalul Războiului Rece a facilitat pătrunderea unui val de democraţie la finalul secolului XX în mai multe regiuni ale globului, însă o mare parte dintre ţările care au făcut progrese în acea perioadă nu au reușit să le menţină. În medie, ţările care au reușit să facă un salt de la ţări „deloc libere” la „parţial libere” sau de la „parţial libere” la „libere” în perioada 1988-2005 au înregistrat o scădere de 11% în cei 13 de regres, din 2005 până în prezent.

Schimbările economice și sociale derivate din procesul globalizării au contribuit la o criză de neîncredere în sistemele politice din ţările care se bucurau de o istorie a democraţiei. Această eroziune observată în categoria ţărilor „libere” se concentrează în zona democraţiilor consolidate, adică a ţărilor „libere” în perioada 1985-2005.

Liderii antidemocratici din Europa Centrală și din Balcani au tras în jos continentul prin consolidarea puterii politice dincolo de limitele constituţionale, prin subminarea statului de drept și a libertăţii de exprimare. Dintre ţările care au schimbat categoriile în 2018 fac parte și Ungaria și Serbia, care au trecut de la ţări „libere” la ţări „parţial libere”. În dreptul Ungariei s-a notat controlul premierului asupra opoziţiei, a mass-mediei, a grupurilor religioase, a ONG-urilor și sectorului privat, control facilitat de supermajoritatea parlamentară din aceeași tabără politică. Iar în dreptul Serbiei a fost sesizată deteriorarea voită a procesului electoral și încercările continue ale guvernului și aliaţilor din presă de a submina activitatea jurnaliștilor independenţi, prin defăimări și hărţuiri.

A fost sesizat totodată declinul democraţiei americane, care testează stabilitatea propriului sistem constituţional, dar subminează și drepturile și libertăţile civile peste tot în lume. Raportul notează că, deși democraţia în Statele Unite este una robustă conform standardelor globale, ultimii 8 ani au slăbit-o semnificativ, iar atacurile actualului președinte la adresa jurnalismului obiectiv, a principiilor și normelor democratice și a statului de drept vor însemna o deteriorare agravată.

Această eroziune a fost marcată și în Indexul Corupţiei Globale, un raport realizat anual de organizaţia cu sediul la Berlin Transparency International. Ungaria și Turcia au fost iarăși pe lista ţărilor cu menţiuni speciale la capitolul corupţie, dar Statele Unite au obţinut cel mai scăzut scor din ultimii 7 ani, din cauza „eroziunii normelor etice la cele mai înalte niveluri de guvernare și din cauza ameninţării statului de drept”.