Un nou masacru în Fâșia Gaza, în ziua deschiderii Ambasadei SUA la Ierusalim

332

Luni, 14 mai, circa 60 de palestinieni au fost omorâţi de către forţele armate israeliene, de-a lungul graniţei dintre Israel şi Fâşia Gaza, relatează publicaţia israeliană Haaretz, şi peste 2.700 au fost răniţi în ciocnirile violente de la graniţa Israelului cu Fâşia Gaza.

Protestele violente au avut loc în contextul mutării Ambasadei SUA din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, când mii de palestinieni s-au adunat în 12 puncte din apropierea frontierei dintre Fâşia Gaza şi Israel, iar grupuri mici dintre ei au încercat să se apropie de bariera de securitate păzită de armata israeliană.

„Există o stare de agitaţie de nedescris în spitale, ambulanţele nu au încetat să sosească, morga se umple cu cadavre și sute de oameni așteaptă vești de la cei dragi, răniţi în urma ciocnirilor”, a declarat un jurnalist aflat la faţa locului.

Reacţii internaţionale

Deschiderea Ambasadei SUA la Ierusalim a generat tensiune şi instabilitate în Orientul Mijlociu, a declarat luni Nabil Abou Roudainah, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Autorităţii Naţionale Palestiniene (ANP), Mahmoud Abbas, potrivit Reuters.

După această decizie, Statele Unite ale Americii nu mai pot pretinde rolul de mediator în negocierile de pace între israelieni şi palestinieni, a subliniat Nabil Abu Rudeineh.

„Prin această măsură, Administraţia SUA şi-a anulat rolul în procesul de pace şi a insultat lumea, poporul palestinian, naţiunea arabă şi islamică, creează tensiune şi instabilitate”, a concluzionat Nabil Abou Roudainah.

Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, a făcut apel la prudenţă, în timp ce Zeid Ra’ad al-Hussein, Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, a acuzat Israelul de utilizarea excesivă a forţei şi cere tragerea la răspundere a forţelor de securitate israeliene. Şi Uniunea Europeană s-a arătat alarmată de utilizarea de muniţie de război împotriva protestatarilor, solicitându-i Israelului să demareze cercetări pentru a-i condamna pe cei responsabili de acest lucru.

Cu toate acestea, Israelul a afirmat că protestele ar fi folosite de gruparea palestiniană islamistă Hamas, cu sediul în Fâşia Gaza, drept acoperire pentru a lansa atacuri împotriva Israelului.

„Fiecare ţară are datoria de a-și apăra graniţele”, a declarat Netanyahu într-un mesaj postat pe Twitter.

Reprezentanţi ONU pentru drepturile omului i-au cerut Israelului să oprească forţa excesivă împotriva protestatarilor palestinieni, iar Amnesty International a acuzat Israelul că a încălcat legea internaţională.

Trump nu a participat la ceremonia de deschidere a ambasadei, dar fiica sa Ivanka și soţul ei, Jared Kushner, consilier senior al președintelui, au fost prezenţi. Kushner a declarat în cadrul ceremoniei că deschiderea ambasadei este o recunoaștere a adevărului că Ierusalimul este capitala Israelului.

Folosirea forţei de către armata israeliană este disproporţionată faţă de ameninţarea reprezentată de palestinieni, care aruncă pietre şi cocktailuri Molotov şi incendiază anvelope de maşină, susţin organizaţiile pentru drepturile omului.

În ciuda apelurilor repetate ale ONU şi UE de ponderare a conflictului, începând cu data de 30 martie și până în prezent au avut loc mai multe ciocniri între o parte a protestatarilor şi armata israeliană, rezultând pe puţin 105 de decese şi alte câteva mii de persoane rănite – între 7.805 şi 10.144, în funcţie de sursa estimărilor.

Istoric al evenimentelor

Anul acesta, conflictul în Fâșia Gaza s-a reluat pe 30 martie când 16 persoane au fost ucise cu focuri de armă sau obuze de tanc și peste 1.400 de palestinieni au fost răniţi din cauza gazelor lacrimogene într-un atac sângeros izbucnit în urma unei demonstraţii, unde mii de persoane participau la un marș.

Pe 30 martie, prima zi de protest pașnic din cele șase săptămâni plănuite, zeci de mii de oameni, în marea majoritate femei și copii, plănuiau să se adăpostească la câteva sute de metri de frontiera israeliană, care înconjoară Fâșia Gaza pe o distanţă de 362 de kilometri pătraţi, pe două laturi. Dar, din cele cinci tabere formate, grupuri de tineri s-au apropiat de graniţă în mai multe puncte și au început să arunce cu pietre și să ardă anvelope. Pe parcursul zilei, soldaţii israelieni au răspuns prin deschiderea focului. În urma conflicului sângeros, președintele palestinian, Mahmoud Abbas, a declarat sâmbătă, 31 martie, zi naţională de doliu.

Un al doilea val de proteste a izbucnit vineri, 6 aprilie, după ce au avut loc manifestaţii pentru denunţarea blocadei israeliene asupra Fâșiei Gaza și pentru dreptul de întoarcere al palestinienilor plecaţi în alte ţări. Războiul Arabo-Israelian din 1948 a creat un exod masiv de palestinieni.

Autorităţile israeliene au precizat că au poziţionat lunetiști și au răspuns la „revolta” palestinienilor cu „mijloace de dispersare” și „focuri de armă împotriva principalilor instigatori” și și-au exprimat convingerea că mișcarea a fost orchestrată de gruparea islamistă Hamas, identificând „atacuri teroriste sub camuflajul revoltelor”.

Reprezentanţi ai armatei israelinene au susţinut că au respectat reguli militare stricte pentru a face faţă unei mulţimi de 30.000 de persoane răspândite de-a lungul graniţei și că au răspuns corespunzător la atacurile protestatarilor, care au folosit cocktailuri Molotov și pietre, au ars anvelope și au încercat să spargă gardul.

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, și-a exprimat aprecierea faţă de armata israeliană pentru apărarea graniţelor ţării. „Israelul va acţiona ferm și decisiv pentru a-și proteja suveranitatea și securitatea cetăţenilor”, a afirmat acesta.

Pe de altă parte, mulţi demonstranţi au spus că au protestat pașnic. Familia unui tânăr în vârstă de 22 de ani ucis în conflicte a explicat: „Nu avea niciun pistol, niciun Molotov, nicio anvelopă. Asta dăunează israelienilor, o anvelopă? El nu mergea spre partea israeliană. El fugea de ei.”

Pe fondul protestelor din 30 martie, Consiliul de Securitate al ONU a purtat discuţii de urgenţă pentru a evalua riscurile unor noi conflicte, dar nu s-a ajuns la un acord cu privire la o declaraţie oficială. Ambasadorul palestinian la ONU, Riyad Mansour, a precizat că ceea ce s-a întâmplat în Gaza a fost un „masacru” și a declarat că „se așteaptă de la Consiliul de Securitate să-și asume responsabilitatea și să găsească soluţii la tensiunile existente, care reprezintă în mod clar o ameninţare la adresa păcii și securităţii internaţionale”.

Proteste de relativ aceeași intensitate au avut loc în fiecare vineri, pe 13 aprilie, 20 aprilie, 27 aprilie și 4 mai, fiecare implicând cel puţin 10.000 de demonstranţi, în timp ce un număr mai redus de persoane au participat la manifestaţiile din timpul săptămânii.

Între 31 martie și 5 aprilie, au fost uciși doi palestinieni care ar fi încercat să escaladeze gardul care demarca graniţa cu Israel.

Deși armata israeliană a avertizat că, pentru a preveni infiltrările pe teritoriul israelian, intenţionează să utilizeze aceleași măsuri de forţă, precum făcuseră în săptămâna precedentă, participanţii la proteste au reluat demonstraţiile lângă graniţa dintre Israel și Gaza pe 6 aprilie.

Incidentele au continuat în Fâșia Gaza în timpul demonstraţiilor. Armata israeliană a estimat că la aceste demonstraţii au participat peste 20.000 de persoane. Ministerul Sănătăţii din Gaza a raportat că 9 palestinieni au fost uciși și 1.350 au fost răniţi, dintre care 25 aflându-se în stare critică, iar aproximativ 400 dintre răniţi au fost victimele muniţiei de război folosite de armata israeliană.

Conform armatei israeliene, în seara de 8 aprilie, trei palestinieni au trecut de gardul de separaţie din nordul Fâșiei Gaza, au amplasat două dispozitive explozive și s-au întors rapid în Gaza. Armata a ripostat cu tiruri de pe tancurile poziţionate în zonă.

Pe data de 9 aprilie, armata israeliană a atacat o clădire militară aparţinând Hamas, din nordul Fâșiei Gaza, ca răspuns la încercarea de infiltrare din seara anterioară. Reprezentanţi ai armatei au declarat că Organizaţia Hamas „este singura responsabilă pentru tot ce se întâmplă în Fâșia Gaza, de deasupra pământului și până sub pământ”. În cadrul conflictelor din ziua aceasta, doi palestinieni au fost uciși, întrucât „fuseseră angajaţi într-o confruntare militară”.

Demonstraţiile din 13 aprilie, cea de-a treia vinere consecutivă, au fost mai reduse în intensitate decât cele anterioare. Astfel, a fost estimat că doar 10.000 de protestanţi au participat la demonstraţii.

Aceștia ar fi încercat ca și dăţile anterioare să rupă bariera de demarcaţie și să arunce cu cocktail-uri Molotov spre zona israeliană.

De data aceasta, 969 de persoane ar fi fost rănite de forţele israeliene, dintre care 223 cu muniţie de război. Conform Ministerului Sănătăţii, printre victime s-ar fi aflat 67 de copii.

Data de 14 aprilie a fost una mai liniștită, însă chiar și așa, patru palestinieni au fost uciși într-o explozie lângă una dintre taberele de corturi.

Data de 20 aprilie însă a fost marcată de „Marșul femeilor din Gaza”, care au încercat să scoată în evidenţă rolul femeilor în timpul protestelor. În timpul confruntărilor, 5 persoane au decedat, 445 de persoane au fost rănite de forţele israeliene, a raportat Ministerul Sănătăţii din Gaza.

Ziua de 27 aprilie a fost numită ziua „Tineretului rebel”, iar la manifestaţii au participat peste 10.000 de persoane, conform estimărilor armatei israeliene.

La data aceasta, o mulţime formată din protestatari s-a îndreptat spre punctul de trecere a frontierei Karni, după un discurs al liderului Hamas Ismail Radwan. Armata israeliană a lansat gaze lacrimogene și a deschis focul cu muniţie de război împotriva mulţimii, rănind mai multe persoane.

În urma confruntărilor, cinci palestinieni au fost uciși.

Pe data de 29 aprilie, s-au produs trei incidente între armata israeliană si palestinieni, în care au fost implicaţi şase palestinieni, dintre care trei au fost omorâţi de armată, întrucât au încercat să străpungă gardul de separare.

Data de 2 mai a fost marcată de un incendiu provocat de palestinieni în pădurea Be’eri.

Pe 4 mai, protestele au fost numite „Vinerea muncitorului palestinian”, în onoarea Zilei Internaţionale a Muncii, care a fost sărbătorită la începutul săptămânii.

Data de 12 mai a fost marcată de decizia Israelului ca punctul de trecere a frontierei Kerem Shalom să rămână închis până când pagubele provocate de proteste vor fi reparate, menţionând că va fi redeschis „după o evaluare a situaţiei”, fiind totuși deschis cazurilor umanitare până când o decizie generală va fi luată.

Forţele israeliene au deschis focul pe data de 13 mai împotriva unei mulţimi de protestatari pașnici aflaţi la circa 23 de metri de gardul de separaţie. Alaa Asawafiri, o tânără de 26 de ani care făcea parte dintr-un grup de femei care strigau împotriva soldaţilor israelieni, a fost împușcată în stomac și spitalizată în stare critică.