Rasismul, mai puternic decât temerile economice în respingerea imigranţilor

42

Atitudinea negativă faţă de imigranţi, cultivată de un segment important dintre americanii albi, este catalizată în cea mai mare măsură de prejudecăţile rasiale, nu de „anxietatea privind impactul economic” al imigranţilor. Aceasta este concluzia unui studiu coordonat de politologul Steven V. Miller, de la Universitatea americană Clemenson.

Deși liderii politici nu apelează la preferinţe rasiale atunci când își argumentează poziţia antiimigraţie, tocmai aceste preferinţe sunt cele care fac ca discursurile naţionaliste să prindă la marele public. Iată de ce, în SUA, în ciuda faptului că președintele a mizat în politica sa antimexicani pe mesaje de tipul: „mexicanii ne iau joburile. Ne iau locurile de muncă în producţie. Ne iau banii. Ne omoară.” – toate catalogate drept argumente economice, specialiștii în știinţe politice spun că oamenii răspund la aceste mesaje nu din preocupări economice, ci din rasism.

Steven Miller a extras date reprezentative la nivel naţional folosind două sondaje majore pentru Statele Unite: American National Election Studies și Voter Study Group. Acestea furnizează informaţii despre poziţia respondenţilor faţă de politicile de imigraţie ale Statelor Unite și, totodată, măsoară și nivelul individual de rasism al participanţilor la sondaj.

În privinţa atitudinii faţă de imigraţie, atenţia s-a concentrat pe adeziunea respondenţilor la una dintre următoarele opţiuni: ar trebui ca imigraţia să (1) crească; (2) să scadă; (3) să rămână neschimbată.

Pentru a măsura coeficientul de „resentiment rasial” al respondenţilor, sociologii i-au întrebat dacă „au vreun sentiment moral cum că negrii ar viola valori tradiţionale americane, precum individualismul și autodeterminarea”, sau dacă consideră că „problema este că unii oameni nu își dau suficient silinţa; dacă s-ar strădui destul, ar fi la fel de bine ca albii”, sau dacă sunt de părere că „irlandezii, italienii, evreii și alte minorităţi au depășit prejudecăţile. Negrii ar trebui să facă la fel, fără să aștepte favoruri speciale.”

Sondajul a inclus de asemenea mai multe întrebări menite să măsoare „anxietatea economică”, adică nivelul de îngrijorare a respondenţilor cu privire la sănătatea economiei SUA.

Observaţia cercetătorilor a fost că, cu cât respondenţii înregistrează un nivel mai mare de resentimente rasiale, cu atât mai predispuși sunt să aibă vederi negative faţă de imigraţie. „Resentimentul rasial este, inechivoc, cel mai precis predictor al atitudinilor faţă de imigraţie”, susţine Miller. Efectul rasismului s-a dovedit „de aproape șase ori” mai influent decât temerile că economia ar fi involuat, determinându-i proporţional pe respondenţi să respingă politicile proimigraţie.

Miller avertizează că cercetarea sa este încă într-un stadiu primar și că încă nu a fost revizuită potrivit protocolului peer-review. Însă rezultatele sale sunt compatibile cu cercetările anterioare care au corelat resentimentul rasial și sprijinirea politicilor promovate de, pe atunci, candidatul Donald Trump. Nenumărate alte studii privind imigraţia nu au găsit nicio legătură între imigranţi și infracţionalitate, în schimb au demonstrat că imigraţia are un efect net pozitiv asupra economiei, mai ales pe termen lung.

Alina Kartman
Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST. Are peste 9 ani de experiență în presa online din România și, atunci când nu scrie pentru ST, îmbină jurnalismul cu videografia și copywriting-ul la studioul KiteMedia.