O studentă suedeză împiedică deportarea „înapoi în Iad” a unui afgan

10659

Un ideal și un telefon în mână. Doar de atât a avut nevoie Elin Ersson pentru a-și aduna curajul și a protesta de una singură împotriva deportării forţate a unui bărbat afgan. Însă rezultatul gestului ei a fost nu doar succesul protestului, ci și un semnal puternic că suedezii se opun regimului drastic din ţara lor privind acordarea azilului.

Clipul video în care tânăra cu obrajii aprinși și ochii în lacrimi sfidează protocolul de decolare pentru a împiedica deportarea unui refugiat afgan a fost văzut până la ora aceasta de peste 3,6 milioane de oameni. În filmarea live, tânăra discută în repetate rânduri cu însoţitorii de zbor, care încearcă să o convingă să se așeze pentru ca decolarea să poată avea loc. Ersson insistă spunând că se va conforma regulilor de îndată ce pilotul va decide să înlăture pasagerul afgan de la bord și repetă că, deși regretă inconvenientul, tot ce dorește este să salveze un om de la moarte.

În clip se aude un pasager englez adresându-se brutal fetei și chiar bruscând-o pentru a o determina să înceteze protestul. În faţa vociferărilor cum că „pierde timpul pasagerilor”, care pot rata conexiuni, fata răspunde: „ce contează mai mult: timpul tău sau viaţa unui om?” Bărbatul englez revine și îi ia telefonul cu care filma, însă o însoţitoare de zbor i-l recuperează imediat.

Membrii echipajului încearcă să o convingă să renunţe, spunându-i ba că „avionul nu se duce în Afghanistan, ci în Istanbul. De unde știi că va muri?”, ba că „bărbatul este însoţit de doi ofiţeri, iar echipajul nu are dreptul să se interpună”, însă tânăra rămâne fermă pe poziţie reiterând că „pilotul are ultima decizie” și că „nu fac nimic ilegal”.

Călătorii care iniţial nu realizează la ce asistă încep să afle motivul pentru care fata nu se așază la locul ei. Ersson le spune celor care o întreabă că un bărbat de 52 de ani este trimis cu forţa înapoi în Afghanistan, unde este război și unde va muri. Mai mulţi călători se ridică, un bărbat aflat la trei rânduri distanţă îi spune că e alături de ea, câţiva fotbaliști din zona din spate a avionului par să o susţină de asemenea, unii pasageri încep să aplaude, iar Ersson le mulţumește cu ochii în lacrimi pentru sprijin.

Într-un final, un însoţitor de zbor vine cu vestea că pilotul a decis să ceară debarcarea ambilor: și a pasagerului afgan, și a tinerei. Aceasta acceptă să coboare după ce se convinge că cel pe care încerca să îl salveze a fost debarcat.

Am simţit că fac un bine atunci când tipul turc a început să vorbească cu mine și să mă asigure că nu sunt singură,” povestea ulterior Ersson, într-un interviu acordat The Guardian. „Spunea că fac ceea ce e corect.”

Tânăra, în vârstă de doar 21 de ani, este încă studentă la Universitatea din Gothenburg, unde se pregătește pentru a deveni asistent social. A făcut voluntariat timp de un an alături de mai multe grupuri de sprijinire a refugiaţilor și este profund nemulţumită de politica Suediei privind deportările. Despre situaţia bărbatului afgan a aflat întâmplător. Fiind membră a unui grup Facebook de sprijinire a refugiaţilor, a aflat că un tânăr ar fi urmat să fie retrimis în Afghanistan. Membrii grupului au făcut rapid o chetă pentru a cumpăra un bilet de avion pentru cursa spre Istanbul, iar Ersson și-a luat pașaportul și a plecat spre aeroport. La îmbarcare, tânăra, împreună cu câţiva membri ai familiei băiatului afgan care ar fi urmat să fie deportat, au început să vorbească cu pasagerii și să îi informeze despre ce credeau că se va întâmpla. Când s-a urcat însă, tânăra a constatat că băiatul afgan nu era în același avion. Potrivit unor informaţii ulterioare, acesta ar fi fost transportat la Stockholm, de unde ar fi fost deportat. Însă în scurt timp a aflat că un alt afgan, un bărbat de 52 de ani, ar fi urmat să aibă aceeași soartă. Așa a început protestul filmat.

În 2015, când a izbucnit criza europeană a imigranţilor, peste 163.000 de persoane au cerut azil în Suedia, între care 35.000 erau minori neînsoţiţi. Afganii alcătuiesc circa 50% din totalul solicitanţilor de azil în Suedia, însă, potrivit estimărilor, doar 28% dintre ei primesc un răspuns favorabil. Suedia consideră Afghanistanul o ţară „sigură”, deși asociaţiile umanitare spun că siguranţa ţării este sub ameninţare continuă. În anul 2017, peste 3.000 de civili au fost uciși, iar alţi 7.000 au fost răniţi. În ianuarie anul acesta, o ambulanţă care a explodat în Kabul a ucis cel puţin 95 de persoane. Zeci de mii de afgani vor fi probabil expulzaţi din Suedia anul acesta, număr în creștere faţă de anul trecut, când poliţia de frontieră a deportat circa 12.500 de persoane.

Imigranţii sunt un subiect aprins printre priorităţile care fac agenda electorală înainte de alegerile care vor avea loc în septembrie în Suedia.

Sub radar: adevăruri ignorate despre deportările din Suedia

Chestiunea refugiaţilor s-a politizat puternic în Suedia, mai ales după atentatul de anul trecut din Stockholm. În 2017, Poliţia de Frontieră a fost aspru criticată după atentatul comis de un solicitant de azil care intrase „sub radar” rămânând în ţară deși autorităţile au emis ordin pentru deportarea lui. În lumina tragediei care a lovit ţara, suedezii i-au reproșat Poliţiei că n-a deportat solicitanţii de azil pentru care are ordin de deportare. „Nu e fezabil să deportăm 12.500 de oameni, fugari”, declara anul trecut Patrik Engström, șeful Poliţiei de Frontieră. „Este foarte dificil să găsim oamenii” a spus Engström. „Suedia este o ţară foarte mare. Și ne așteptăm să avem încă 40.000 de cazuri în următorii 4 ani. Însă, pe lângă aceștia, sunt toţi acei oameni care au ajuns în Suedia, dar nu au aplicat niciodată pentru azil. Nu avem idee cât de mulţi sunt. Însă cred că este foarte important să subliniem următorul lucru: majoritatea acestor 12.500 de oameni pe care îi căutăm nu constituie niciun pericol. Majoritatea sunt familii, oameni obișnuiţi.”

Citește continuarea în analiza ST născută din acest caz.

Alina Kartman
Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST. Are peste 9 ani de experiență în presa online din România și, atunci când nu scrie pentru ST, îmbină jurnalismul cu videografia și copywriting-ul la studioul KiteMedia.