China descoperă şi se redescoperă

19

După revenirea astăzi pe Terra a misiunii chineze Shenzhou IX cu trei astrounaţi, printre care se află şi prima femeie chineză trimisă în spaţiu, presa internaţională cârcotea despre propaganda care se va face în China pe baza acestei reuşite. Dar mai mult decât propagandă, unii jurnalişti notează că se simte un val de schimbare chiar la nivelul cetăţeanului simplu.

Shenzhou IX este prima misiune chineză cu echipaj uman la bord care a realizat o conectare pe orbită. S-a unit mai întâi cu modulul Tiangong-1 printr-o procedură automată, după care s-a desprins pentru a efectua conectarea manuală.

Stăpânirea procedurilor de conectare pe orbită este o etapă crucială în cucerirea spaţiului, reuşită de ruşi şi de americani încă din anii 1960. Pentru China conectarea manuală reprezintă principala etapă a misiunii Shenzhou IX în cadrul programului de zboruri spaţiale cu echipaj uman la bord, cu scopul final de a avea o staţie spaţială ocupată în permanenţă, din 2020.

Trecând peste limite

În aceeaşi zi în care astronauţii de pe Shenzhou IX s-au conectat manual la modulul Tiangong 1, un submarin chinez cu trei oceanografi la bord a stabilit un nou record, coborând la 7.020 metri în Groapa Marianelor. Cei trei bărbaţi aflaţi la bordul submarinului Jiaolong, au lucrat trei ore pe fundul mării, punând marcaje, luând mostre de apă şi sedimente.

Scufundarea de 11 ore a permis Chinei să se alăture celorlalte ţări experte în acest domeniu, precum SUA, Japonia, Franţa şi Rusia.

Abilitatea de a face scufundări la asemenea adâncimi are şi o aplicaţie comercială şi ar ajuta la forarea pentru ţiţei şi mineritul pe fundul mărilor şi al oceanelor.

Implicaţii politice

Ambele reuşite sunt o sursă de mândrie pentru China, dar mai mult decât atât, ar putea creşte suportul pentru Partidul Comunist, care va trece printr-un trasfer de putere la sfârşitul acestui an şi care încă se chinuie să gestioneze problemele cauzate de fostul politician Bo Xilai.

„Reuşite ştiinţifice ca acestea vor permite Partidului să reamintească populaţiei despre lucrurile bune obţinute sub conducerea lor," a declarat Dean Cheng, cercetător la The Heritage Foundation din Washington, pentru CNN. „Oferă credibilitate şi justificare pentru conducerea lor longevivă, în ciuda unor scandaluri, cum a fost cu Bo Xilai, care le ştirbesc autoritatea," a mai adăugat Cheng.

Între timp, un purtător de cuvânt din partea programului spaţial a declarat că „aceste programe sunt emblematice pentru investiţia Chinei (care se apropie de 6,27 miliarde de dolari) în capitalul uman şi în infrastructura ştiinţei."

Implicaţii sociale

Toată populaţia a lăudat cele două reuşite, dar unii internauţi se întreabă dacă acestea sunt cele mai bune moduri de a cheltui banii ţării, când economia nu e tocmai pe roze şi ar trebui investiţi mai mulţi bani pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor.

Cu toate astea, reuşitele au generat un entuziasm contagios, care se simte chiar şi pe străzile Chinei. Exploratorul chinez Wong How Man exclamă: „Suntem în spaţiu…nu facem doar telefoane mobile!" Veteranul explorator a mai declarat pentru CNN că aceste activităţi ştiinţifice din ultimii ani nu au rezultat doar în creşterea mândriei naţionale, ci şi într-o dorinţă individuală pentru aventură şi explorare.

El citează un proverb chinez: „Fu mu zai, bu yuan xing," în traducere liberă „Când părinţii sunt în preajmă, nu călători departe." După spusele lui, până acum virtutea pentru un chinez era să fie „xiao", adică filial, iar asta a ţinut progresul pe loc, determinându-i pe mulţi să stea acasă. Doar că datorită internetului, tinerii văd lumea şi vor să experimenteze din ea.

Cu întoarcerea Shenzhou IX, China a intrat într-o eră a descoperirilor, dar şi a redescoperirii de sine, care porneşte de la fiecare chinez care se gândeşte la o aventură departe de casă.