Malaysia ia măsuri în privinţa reziduurilor din plastic

50

Timp de 28 de ani, China a fost cel mai mare importator și reciclator de deșeuri de plastic, metal și hârtie din lume, însă, începând cu anul acesta, ţara și-a închis porţile pentru deșeurile din plastic.

În urma acestei decizii, Malaysia a devenit rapid cea mai importantă destinaţie alternativă, importând aproape jumătate de milion de tone de deșeuri de plastic între lunile ianuarie și iulie.

Decizia Chinei a perturbat fluxul a peste 7 milioane de tone de reziduuri de plastic pe an. Zeci de fabrici s-au deschis peste noapte în Malaysia pentru a gestiona noile cantităţi de deșeuri, multe fără licenţă de operare, fără nume, folosind tehnologii neperformante și metode de prelucrare ce afectează mediul.

Pe fondul acesta, Malaysia și-a anunţat planurile de interzicere completă a importurilor de materiale plastice, în termen de trei ani. În acest interval, importul de deșeuri plastice reciclabile va fi permis numai din SUA, Uniunea Europeană și din Japonia, ţări ce vor achita taxe de import.

Potrivit unui raport al China Scrap Plastics Association, importatorii din Malaysia vor trebui, de asemenea, să elimine în acest timp reciclarea materialelor importate. Începând cu primul an, cel puţin 30% din plastic trebuie să provină din ţară, procent ce va crește până la 40%, în al doilea an, și la 50%, în al treilea an.

Pulau Indah, în traducere „insula frumoasă”, este unul dintre numeroasele orașe din Malaysia unde au apărut fabrici ilegale de reciclare a plasticului în ultimele luni. Potrivit autorităţilor locale, doar două fabrici au licenţă pentru import. Plasticul care nu se pretează pentru procesul de reciclare ori este ars, eliberând astfel substanţe chimice toxice în atmosferă, ori devine deșeu și rămâne depozitat, contaminând astfel solul și sursele de apă pe termen lung.

Yeo Bee Yin, ministrul energiei, tehnologiei, știinţei, schimbărilor climatice și mediului din Malaysia, a declarat că nu dorește ca ţara sa să devină coșul de gunoi al naţiunilor dezvoltate, însă ministrul administraţiei publice locale, Zuraida Kamaruddin, care supraveghează gestionarea deșeurilor, a declarat că guvernul nu dorește nici să rateze o afacere care ar putea valora miliarde. Se estimează că industria de reciclare a plasticului a generat câștiguri de 3,5 miliarde de dolari în Malaysia anul acesta.

Potrivit ministrului Zuraida, în districtul din apropierea zonei Kuala Langat, autorităţile au găsit 41 de fabrici care operează ilegal, multe dintre ele conduse de companii chineze. Din cele 95 de companii din Malaysia care au autorizaţie de a importa și de a recicla reziduuri, unele sunt subcontractate de către fabrici ilegale, întrucât nu au capacitatea de a gestiona astfel de volume.

Potrivit datelor Organizaţiei Naţiunilor Unite, numai Statele Unite, cel mai mare exportator mondial de deșeuri din plastic, au trimis 178.238 de tone de deșeuri în Malaysia în intervalul ianuarie-iunie a acestui an, o cantitate de aproape două ori mai mare decât cea trimisă la cea de-a doua destinaţie de prelucrare a deșeurilor de plastic, și anume Thailanda. Marea Britanie, un alt mare exportator de deșeuri din plastic, trimite un sfert din deșeurile sale către Malaysia.

Deși reciclarea materialelor plastice este o oportunitate economică pentru Malaysia, Zuraida a menţionat că are în plan introducerea de noi reguli care vor face tot mai dificilă calificarea fabricilor pentru obţinerea unei licenţe de import. Însă în eventualitatea unei astfel de măsuri, ţara va necesita tehnologii ecologice de ultimă generaţie și va permite fabricilor să funcţioneze numai în zone industriale grele, a explicat ministrul. În prezent, fabricile sunt situate aleatoriu, inclusiv în apropierea sau în interiorul zonelor rezidenţiale. În Kuala Langat, la sud-vest de Kuala Lumpur, o fabrică de reciclare masivă, amplasată între plantaţiile de palmier, a fost închisă acum trei luni.

La nivel global, 20.000 de sticle de plastic sunt cumpărate în fiecare minut, urmând ca peste 500 de miliarde să fie vândute anual până la sfârșitul deceniului. Dacă acest trend rămâne constant, până în 2021 volumul de sticle de plastic va crește cu 20%, potrivit celor mai recente date raportate într-un studiu recent cu privire la economia plasticului.