Iran: Interzis la fericire (video)

1856

Când bucureștenii au lansat versiunea lor de „Happy”, o variantă nu le-a fost suficientă, așa că au filmat două. Când șase tineri din Teheran (Iran) au vrut să spună și ei lumii că sunt fericiţi, au fost arestaţi.

Acesta este doar cel mai recent gest de control moral pe care autorităţile publice încearcă să îl menţină în Iran.

Melodia „Happy” a lui Pharrell Williams a făcut înconjurul lumii din motive neașteptate. În asentiment cu titlul, mii de oameni din jurul lumii au preluat melodia și au creat clipuri video în care arătau cât sunt de fericiţi. Copii, tineri, chiar și bătrâni, invalizi și casnice execută dansuri amuzante pe scări sau pe stradă, gătesc, se bat cu zăpadă și tot ce vor să zică este că sunt fericiţi acolo unde sunt și că fericirea se găsește în lucrurile mici.

Trendul a fost preluat și de un grup de tineri din Iran. În număr aproape egal de fete și băieţi, tinerii îmbrăcaţi colorat au dansat pe un acoperiș și într-un apartament din Tehran. Ce a nemulţumit autorităţile? Ei bine, nu doar că fetele din clip nu purtau hijab (deși aveau peruci pentru a păstra litera legii de a avea capul acoperit), dar ele dansau împreună cu băieţii (lucru interzis în tradiţia islamică și păzit cu sfinţenie de conservatori).

Tinerii știau că riscă înregistrând acest clip. Vorbind despre filmare, ei au povestit că le erau foarte frică: „De fiecare dată când cineva ieșea la geam sau trecea prin apropiere, ne ascundeam după o ușă pentru a fi siguri că nu ne-a văzut”. S-au ferit cât au putut, însă cu toate măsurile pe care și le-au luat, șase dintre cei implicaţi în realizarea clipului au fost arestaţi și obligaţi să spună pe postul de televiziune naţional că au fost păcăliţi să facă acest video.

Paradoxal, ceea ce voiau tinerii să transmită lumii este exact opusul mesajului pe care l-au transmis autorităţile prin arestarea lor. „Am vrut să spunem lumii că Teheranul este plin de tineri voioși și să schimbăm imaginea dură (a ţării, n.r.) pe care lumea o vede la știri”.

Libertatea vântului în păr

Acest clip nu este singura formă de răzvrătire împotriva conservatorismului impus de autorităţi. Masih Alinejad, o tânără jurnalistă iraniană din Marea Britanie, a creat pagina de Facebook „Stealthy Freedoms of Iranian Women” (Libertăţi tainice ale femeilor iraniene). Pe această pagină Masih postează poze cu femei fără hijab. Vocea acestor femeie este atât de puternică încât, în numai zece zile, pagina a strâns 130.000 de like-uri, iar în momentul de faţă, la mai puţin de o lună de la creare, are aproape 400.000 de like-uri.

Mii de femei îi trimit lui Masih poze cu ele, în care nu poartă văl, iar multe din aceste fotografii sunt însoţite de descrieri care fac apel la emoţii. De exemplu, una dintre aceste descrieri era „Libertatea mea ascunsă în timp ce conduceam pe străzile Teheranului. Îmi place să simt vântul în faţă.” Sau, sub o fotografie cu o mamă și o fiică, scria: „Ne-am plimbat pe lângă pietre și am experimentat briza răcoroasă vânturându-ne părul. Cerem prea mult?”

Un gest banal pentru europeni este o declaraţie de nonconformism în Iran. Însă tânăra jurnalistă justifica acest proiect insistând că „intenţia mea nu este să încurajez oamenii să sfideze hijab-ul. Vreau doar să ofer o voce pentru mii și mii de femei iraniene care cred că nu au o platformă de unde să-și spună părerea.” În esenţă, toate aceste femei vor doar să aibă libertatea de a alege dacă să poarte hijab-ul sau nu.

Succesul paginii lui Masih a provocat nenumărate replici. Unele favorabile, altele ironice sau chiar critice.

Ironia ironiei

Există de exemplu câteva paginii de parodie, pe care bărbaţi iranieni postează poze cu ei purtând hijab. Ironia lor însă este departe de a fi un atac puternic la adresa femeilor fără hijab. Miliţia morală, având sprijinul cetăţenilor conservatori, continuă să aresteze femeile „nemodeste”, cele care nu poartă hijabul cum trebuie. Aceste arestări sunt întotdeuna însoţite de ţipetele de rezistenţă ale acestor femei, iar protestul ocazional al altor cetăţeni sfârșește cel mai adesea în violenţă.

Consensul în privinţa modestiei rămâne deocamdată o Fata Morgana în Iran. Fiindcă așa cum există iranieni pentru care regulile acestea sunt o corvoadă, există și iranieni (obișnuiţi) care le apără cu înverșunare. Numeroși bărbaţi și femei conservatoare au ieșit în stradă pentru a protesta, cerând o întărire a regulilor islamice cu privire la hijab. Unele din aceste femei erau îmbrăcate în chador, acoperite din vârful capului până la vârful degetelor.

Printre cele mai critice replici la adresa paginii lui Masih este reproșul că renunţarea la hijab periclitează siguranţa femeilor. Altfel spus, femeile care nu poartă hijab invită bărbaţii să le violeze. Femeile ar fi deci limitate la aceste două opţiuni: capul acoperit sau abuzul sexual – o insultă dublă, având în vedere că prin această declaraţie acești bărbaţi se caracterizează ca fiind niște animale fără control asupra propriilor instincte.

Veşti bune la orizont

Deși alegerea lui Hassan Rouhani ca președinte a adus speranţa unui suflu de libertate faţă de regulile tradiţionale conservatoare, libertatea se lasă încă așteptată în Iran.

Președintele a promis și să readucă ţara pe o cale a moderaţiei, adăugând că „spaţiul virtual este o unealtă și nu poate fi folosit ca oportunitate de ameninţare”, referindu-se la motivele politice care stau în spatele blocării anumitor site-uri. În plus, președintele a mai spus și că se opune segregării bărbaţilor și femeilor, mai ales în universităţi.

Una din declaraţiile sale cu privire la viitorul Iranului a fost „nedreptatea e nedreptate… drepturile omului sunt aceleași oriunde în lume”. Toate acestea au hrănit speranţa că în curând iranienii vor fi liberi să găsească fericire în lucrurile mici: mângâierea vântului, un like la poza unui prieten și, de ce nu, bucuria de a fi cu prietenii pe un acoperiș. Cât va mai dura până atunci însă?