Decizie istorică – Biserica Ortodoxă Ucraineană s-a separat de Moscova

175

După mai bine de trei secole în care s-a aflat sub tutela Patriarhiei Moscovei, Biserica Ortodoxă Ucraineană s-a declarat independentă și autocefală.

Mii de persoane s-au adunat sâmbătă, 15 decembrie, pentru a susţine înfiinţarea unei Biserici independente de Moscova, în timp ce așteptau ca „sinodul reunificării” să pună în aplicare decizia Patriarhiei de la Constantinopol de a autoriza o biserică ucraineană despărţită de cea rusă.

Anunţul separării a fost făcut de Petro Poroşenko, președintele ucrainean, care a comparat decizia sinodului cu un alt moment istoric, declararea independenţei faţă de Uniunea Sovietică, în 1991.

La „sinodul reunificării” s-au întrunit reprezentanţii a două formaţiuni ortodoxe disidente, Patriarhia de la Kiev, autoproclamată în 1992, cu cel mai mare număr de credincioși (circa 5.000 de parohii) și autoproclamata Biserica Autocefală Ortodoxă a Ucrainei, care controlează aproape 1.000 de parohii.

Formaţiunea fidelă Moscovei, Biserica Ortodoxă din Ucraina, care numără aproximativ 12.000 de parohii, i-a interzis clerului participarea la acest conciliu, pe care l-a declarat ilegal. După cum preciza însă arhiepiscopul Kliment, purtătorul de cuvânt al formaţiunii subordonate Patriarhiei Moscovei, au fost și episcopi și preoţi care au încălcat interdicţia participării la sinod.

În aprilie 2018, președintele Poroșenko propunea Radei de la Kiev (parlamentul unicameral) înfiinţarea unei biserici independente, susţinând că „această decizie merge mult dincolo de mediul ecleziastic. Este vorba despre independenţa noastră definitivă faţă de Moscova. Aici nu vorbim doar de religie, ci de geopolitică.” De asemenea, liderul ucrainean afirma că Biserica Ortodoxă Rusă e unul dintre instrumentele principale prin care Kremlinul influenţează Ucraina, dar și că o biserică ucraineană independentă ar fi la fel de importantă ca acordul de asociere la Uniunea Europeană, liberalizarea regimului vizelor sau aderarea la UE și NATO.

Decizia Patriarhiei Constantinopolului de a recunoaște o biserică ortodoxă independentă în Ucraina, care a avut loc la finalul unui sinod în octombrie 2018, a atras reacţia promptă a Bisericii Ortodoxe Ruse.

„Practic, de fiecare dată când Biserica Ortodoxă Rusă se află într-o situaţie dificilă, primim lovituri în spate din partea Patriarhiei de Constantinopol”, afirma mitropolitul Ilarion, șeful diplomaţiei Patriarhiei Moscovei.

Declaraţia mitropolitului venea după un comunicat al Bisericii Ortodoxe Ruse care anunţa „întreruperea relaţiilor diplomatice” cu patriarhia de la Constantinopol. Astfel, în liturghia lor, bisericile de sub tutela Moscovei nu aveau să îl mai amintească în rugăciuni pe patriarhul de la Constantinopol, iar Patriarhia Rusă urma să nu-și mai trimită reprezentanţii la nicio adunare prezidată de Patriarhia de la Constantinopol. Mai mult, Biserica Ortodoxă Rusă ameninţa cu întreruperea completă a oricăror legături cu Constantinopolul, în condiţiile în care acesta va susţine pe viitor aceste „activităţi necanonice”.

Sprijinul acordat de Constantinopol bisericii din Ucraina a reprezentat „o mare lovitură pentru Rusia”, apreciază Marat Shterin, expert in studii religioase la King’s College, Londra, subliniind modul în care Rusia se folosește de cultura și identitatea ortodoxă în politica sa externă.

La două zile după despărţirea Bisericii Ucrainene de Moscova, Kremlinul a acuzat politicienii din Ucraina că ar folosi biserica în scopuri politice.

„În Ucraina, aceste procese care produc schismă sunt amestecate complet cu politica, ceea ce probabil nu este permis de canonul bisericesc”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.