Gog, Magog și rolul profetic al unei Rusii tot mai provocatoare

6739

Tendinţa ca în spatele unor crize să fie identificate anumite semne profetice nu mai surprinde pe nimeni. Evident, escaladarea situaţiei din Ucraina a prilejuit ocazia unor speculaţii apocaliptice din care nu lipsește creativitatea. Gog și Magog fac parte dintr-una dintre cele mai provocatoare dezvăluiri din Biblie pe care pasionaţii decriptărilor profetice nu ezită să le identifice în conflictul din apropierea graniţelor României.

Tendinţa ca în spatele unor crize să fie identificate anumite semne profetice nu mai surprinde pe nimeni. Evident, escaladarea situaţiei din Ucraina a prilejuit ocazia unor speculaţii apocaliptice din care nu lipsește creativitatea. Gog și Magog fac parte dintr-una dintre cele mai provocatoare dezvăluiri din Biblie pe care pasionaţii decriptărilor profetice nu ezită să le identifice în conflictul din apropierea graniţelor României.

Nu ar fi prima oară când în spatele unor conflicte se încearcă descifrarea unor indicii profetice. De exemplu, criza din Siria a creat oportunitatea identificării unei profeţii vechi despre soarta Damascului, pe care unii teologi au anunţat-o în curs de îndeplinire.

Acum o altă profeţie suscită interes. Cu peste 2.500 de ani în urmă, profetul Ezechiel scria că i-au fost revelate evenimente viitoare, pe care le exprimă într-un limbaj codat. Profeţiile făcute de Ezechiel vorbesc despre o înfruntare între Dumnezeu și un personaj numit „Gog”, care a trezit mânia divină. Ca să-l pedepsească, Dumnezeu anunţă că îl va atrage providenţial într-un conflict care va avea loc pe teritoriul ţării sfinte. „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: «Iată, am necaz pe tine, Gog, domnul Roşului, Meşecului şi Tubalului!»” spune mesajul profetului. (vezi aici profeţia completă)

Gog, Magog și fascinaţia speculaţiilor

Unii teologi s-au întrebat dacă Gog este un personaj fictiv sau dacă poate fi identificat istoric. „Gog” este numele ales de Ezechiel pentru a-l desemna pe conducătorul „oştirilor păgâne” care urmau să atace statul iudaic restaurat după reîntoarcerea din exil. Comentatorii acestei profeţii, în majoritatea lor, au ajuns la concluzia că Magog ar fi ţinutul de la nord-estul Mării Negre, locuit azi în mare parte de ruși. Printr-un artificiu de interpretare lingvistică s-a dedus că Roș ar reprezenta Rusia, Meșec indică Moscova, iar Tubal face referire la Tobolsk, un oraș nesemnificativ al Rusiei.

În faţa unor astfel de deducţii, unii se întreabă dacă criza ruso-ucraineană poate constitui o împlinire a profeţiei biblice. Este o întrebare la care răspund nu doar teologii, ci și jurnaliștii. De exemplu, CBN consideră că această criză provocată de Rusia ar putea avea implicaţii și în afara chestiunii securităţii europene. Nu puţini sunt cei care consideră că Putin are ambiţii globale care demască rolul Rusiei în profeţia biblică. Joacă atunci Putin rolul lui Gog și se pregătește să extindă Magogul? se întreabă The Examiner.

Și în mediul iudaic încep să se audă voci care se aventurează să facă predicţii. Potrivit unui rabin citat de Haaretz, odată cu invadarea Crimeei, „pașii lui Mesia încep să se facă auziţi”. În opinia acestuia, Putin este asemuit cu Gog, iar Crimeea, cu Magog.

Un detaliu al profeţiei spune că Israelul este atacat de Magog. Atunci, de ce ar fi interesată Rusia de Israel? Un argument puternic a fost expus în ecuaţia acestei profeţii. Câmpurile de gaze naturale descoperite recent în Israel ar putea constitui miza. Această bogăţie naturală va determina Israelul să devină o sursa proprie de gaze naturale. Jurnalistul Arthur Herman a scris în The New York Post că noile câmpuri de gaze naturale ameninţă și contestă poziţia dominantă a gigantului energetic rus Gazprom pe piaţa europeană de gaze naturale.

Profeţiile condiţionate, miza unei interpretări ignorate

Cu siguranţă, contextul economic poate favoriza un posibil conflict în viitor care să implice Rusia împotriva Israelului. După evenimentele din Crimeea nimic nu mai este predictibil în privinţa fostei puteri sovietice. Orice anticipare poate fi un exerciţiu de imaginaţie. Întrebarea fundamentală este însă dacă un potenţial conflict între cele două ţări justifică configurarea unei scheme profetice. E legitim să identificăm în textul biblic un corespondent pentru evenimentele prezente sau totul se rezumă la pure speculaţii?

Răspunsul la această întrebare se află în formularea unor principii care pot fi identificate chiar în structura Bibliei. Chestiunea de bază constă în ilegitimitatea transferului peste milenii a unui mesaj care a avut o aplicaţie locală, imediată. În plus, se ignoră adeseori că pe paginile Scripturii există profeţii condiţionate de acţiunile și atitudinile oamenilor implicaţi în ele (vezi cazul Iona). În lumina acestor principii, se poate observa că profeţia lui Ezechiel ar fi urmat să ajungă la o împlinire literală după ce iudeii se vor fi întors din exil, dacă ar fi acceptat condiţiile oferite de profeţi. Acest fapt nu s-a întâmplat și nici nu se va întâmpla vreodată.

Numeroși teologi și specialiști în studiul profeţiilor biblice spun că interpretările literale sunt profund problematice. Ba chiar absurde, susţine profesorul Walter Brueggmann de la Seminarul Teologic Columbia. „Nu putem interpreta aşa Biblia, ar fi absurd. Este un text antic şi vorbeşte despre un context antic. Trebuie să fim foarte prudenţi ca să nu facem conexiuni ridicole”, a spus profesorul, citat de Time.

O profeţie antică poate avea aplicabilitate contemporană. Unele profeţii din Biblie au chiar o aplicaţie dublă (vezi profeţia privind distrugerea Ierusalimului, împlinită în anul 70, care constituie și o paralelă profetică pentru sfârșitul lumii). Dar acest tip de profeţie nu constituie paralele perfecte până la ultimul detaliu. Paralelismul care se construiește este unul de mesaj, care vizează problema de fond. În cazul de faţă, singura referire din Noul Testament cu privire la Gog și Magog (cea din Apocalipsa 20:8) nu poate fi o oglindă a profeţiei din Ezechiel, ci este cel mult un corespondent terminologic. Conflictul din cartea Apocalipsa are proporţii mondiale şi nu poate fi restrâns la o sferă atât de îngustă cum este exprimat în mesajul lui Ezechiel. Mesajul poate avea relevanţă indiferent de trecerea timpului, însă detaliile este posibil să nu aibă întotdeauna un corespondent peste milenii. De aceea, a considera că Roș reprezintă Rusia sau că Meșec indică Moscova poate fi incitant din punct de vedere textual, însă poate ridica semne de întrebare cu privire la legitimitatea interpretării.

Interpretări cu urmări politice

Mulţi ar putea obiecta în privinţa interpretărilor profetice, evidenţiind faptul că nu este relevant dacă înţelegerea unei profeţii este corectă sau eronată. Însă orice interpretare am adopta, aceasta va avea consecinţe, chiar dacă acestea vor părea nesesizabile la prima vedere. De exemplu, cele două nume misterioase au fost rostite de George W. Bush în timp ce încerca să convingă Franţa să intre în războiul din Irak. Bush i-ar fi declarat președintelui Chirac că „Gog și Magog au fost la lucru” în Orientul Mijlociu și că profeţiile biblice au fost îndeplinite. „Această confruntare este dorită de Dumnezeu, care vrea să folosească acest conflict pentru a-i nimici pe dușmanii poporului Său, înainte de a începe Noua Eră”, a fost mesajul lui Bush. Atât de uimit a fost președintele francez la aflarea acestor nume, încât a solicitat Universităţii din Lausanne să îl lămurească cu privire la ceea ce ar putea să direcţioneze agenda președintelui american. Aceste implicaţii politice au fost dezvăluite de The Telegraph atunci când a remarcat că „Bush pare să fi luat ameninţarea lui Gog și Magog în mod literal și, în cazul în care această poveste poate fi credibilă, atunci a lansat un război pentru a le opri”.

Faptul că unii îl percep pe Putin ca fiind Gog poate că nu reprezintă o mare problemă. Situaţia poate implica un grad de pericol atunci când agenda politică alimentează excesele. Și nu puţini sunt cei care privesc acum spre Rusia și care dintr-o febrilitate apocaliptică pot agita evenimentele mai mult decât este cazul. Însă nu speculaţiile ar trebui să coordoneze existenţa umană și nu ar trebui să constituie nici temelia vreunei structuri teologice, oricât de fascinantă ar părea.

DISTRIBUIE: