Întâlnire de taină între ideologul lui Putin și mai mulţi clerici români

1034

În contextul european actual, vizita cu caracter secret a ideologului lui Putin efectuată în România poate ridica semne de întrebare. Iar nedumerirea este cu atât mai mare, cu cât deplasarea sa pare să fi avut un scop precis: întâlnirea cu feţe bisericești din Biserica Ortodoxă Română.

Vizita geostrategului Aleksandr Dughin se circumscrie proiectului larg eurasiatic al profesorului de la Moscova, cunoscut pentru teoriile sale despre învierea Imperiului Rus, care să reziste intereselor nord-atlantice.

Vocea Rusiei îl prezintă pe Dughin drept „unul dintre cei mai influenţi gânditori geopolitici ai Rusiei de astăzi. Dughin a creat o teorie geopolitică inedită în care coabitează realpolitik-ul pragmatic și mesianismul ortodox.” Influenţa pe care o exercită asupra lui Putin este incontestabilă. Sunt voci care consideră că actuala politică expansionistă a Rusiei este rezultatul gândirii lui Dughin.

Informaţia venirii lui Dughin în România îi aparţine scriitorului Mircea Popa, secretar general al Fundaţiei România-Rusia. În declaraţia oferită pentru HotNews, Popa a motivat prezenţa politologului rus prin faptul că „s-a întâlnit cu mai multe feţe bisericești, pentru că are proiectul eurasiatic și «A Treia Romă», deci pe dumnealui îl interesează foarte mult feţele bisericești”.

„A treia Romă”, evocată de Mircea Popa, este un element central ideologic și mistic al doctrinei eurasianiste, promovate de Dughin și de Kremlin în prezent. Aleksandr Dughin revitalizează în prezent doctrina euroasianistă și conceptul de „A Treia Romă”, profesorul rus considerând că România trebuie să facă parte din proiectul „spaţiului eurasiatic”. Prin acest concept, Rusia ar trebui să-şi asume misiunea şi vocaţia soteriologică faţă de „lumea ortodoxă şi creştină, în general, după căderea Romei şi a Constantinopolului”. Adică, un fel de campion protector al ortodoxiei din spaţiul Europei.

Ediţia în limba română a Vocii Rusiei dedică un amplu spaţiu editorial lui Aleksandr Dughin și perspectivelor lui asupra lumii, inclusiv asupra relaţiilor Rusiei cu Republica Moldova și România. În opinia sa, dacă România va intra în uniunea pe care el o preconizează, atunci s-ar putea uni cu Moldova. Cu alte cuvinte, „toată lumea ar avea de câștigat!”.

Ar mai avea România un alt motiv pentru a face un asemenea pas? Răspunsul politologului rus este pozitiv. Fiindcă, apreciază Dughin, România se află la periferia Uniunii Europene, fiind un fel de „oaspete nepoftit”. Dovadă în acest sens este imaginea negativă pe care o au românii în Occident.

Dughin este convins că Rusia și România au prea multe în comun pentru a continua atitudinea de ignorare care caracterizează relaţiile dintre cele două ţări în prezent. Așa că „pe noi ne așteaptă o reîntâlnire și o redescoperire reciprocă în contextul unei civilizaţii comune. Deja se fac primii pași în această direcţie.”

Presa cu ochii pe Dughin

În primul rând, ne putem întreba cât de veridică este informaţia oferită de Mircea Popa. Publicistul român este cunoscut pentru relaţiile sale strânse cu Moscova. De altfel, Fundaţia pe care o reprezintă este o dovadă elocventă în acest sens. În plus, a fost și director al Agenţiei de știri „Rusia la zi”. De altfel, încă din 2012 declara că Moscova aşteaptă o schimbare la vârf în România care să-i fie favorabilă. În 2006, Hotnews îl caracteriza ca pe un marxist convins, aflat în relaţii excelente cu Moscova. În aceste condiţii, este de înţeles de ce Popa era la curent cu scopul vizitei lui Dughin.

În lipsa unor dovezi mai consistente, știrea părea iniţial să aibă mai mult un caracter speculativ. Însă aspecte concrete au început să apară în media românească, imediat după ce Popa a făcut declaraţiile respective. Astfel, jurnalistul Robert Turcescu a publicat pe blogul lui o fotografie cu Dughin la București, despre care spune că a fost facută în cursul zilei de marţi.

Potrivit  jurnalistului, fotografia a fost realizată în incinta unui restaurant din București. În cadrul ei apar pe lângă Dughin un fost ambasador UNESCO, Mircea Popa, dar și editorul și iniţiatorul „Mișcării Eurasia” în România.

Turcescu susţine, pe baza unor surse proprii, că responsabil de vizita lui Dughin în România este Călin Georgescu, un personaj al cărui nume a fost vehiculat de mai multe ori în ultimii ani pe lista potenţialilor prim-miniștri ai României. Un personaj cunoscut pentru conexiunile lui cu lumea politică sau de afaceri (este președinte al Clubului de la Roma), inclusiv cu masoneria, dar și cu clerici români. Teoria lui Turcescu este că vizita lui Dughin nu este străină de actualul scandal de corupţie la nivel înalt, fiind evidentă, în opinia sa, implicarea Rusiei în decredibilizarea unor instituţii centrale prin „detonarea unor bombe de presă.”

Reacţiile presei românești nu s-au lăsat prea mult așteptate. Deși informaţiile de care dispun sunt încă sumare. Astfel, jurnalistul Radu Tudor, citat de dcnews, consideră că e un caz de siguranţă naţională de care ar trebui să se ocupe serios serviciile secrete și procurorii.

Care este implicarea Bisericii ortodoxe?

Informaţia furnizată de către Popa are prea puţin din conotaţia strict politică sugerată de către Turcescu. Scopul vizitei ar avea mai degrabă puternice implicaţii religioase. Sau mai bine spus politico-religioase. Întâlnirea cu anumite feţe bisericești nu poate lăsa pe nimeni indiferent. De ce întâlnirile, în cazul în care au avut loc, s-au desfășurat în condiţii de taină? Ce ar avea de împărţit anumiţi clerici cu politologul rus?

Contactat de HotNews, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, preotul Constantin Stoica, a declarat că oficialii Patriarhiei nu s-au întâlnit cu Dughin.„Reprezentanţii Patriarhiei nu au avut vreo întrevedere cu domnul Aleksandr Dughin. Patriarhia neagă categoric vreo astfel de întâlnire”, a precizat Constantin Stoica. Ceea ce nu afirmă, dar nici nu infirmă purtătorul de cuvânt, este dacă Dughin a avut o întâlnire cu vreo faţă bisericească. Rămâne o notă de mister pe care oficialii BOR nu au reușit încă să o anuleze.

Misterul însă a fost spulberat de aceiași jurnaliști de la HotNews care au relatat că Dughin a avut o serie de întâlniri în zona Neamţ cu diverși stareţi de mănăstiri din zonă. Aceleași surse au precizat că Dughin s-a întâlnit la Mănăstirea Neamţ cu Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Snagoveanul. Există însă voci care contestă această afirmaţie. Iar alte surse îl dau ca sigur prezent și pe ÎPS Nifon de la Târgoviște. Între timp, Obiectivul de Suceava confirmă informaţia, menţionând că întâlnirea cu Snagoveanul și alţi clerici ar fi avut loc la Dorna Arini. Se știe că în acele zile Arhiepiscopul Tomisului s-ar fi aflat în judeţul Suceava.

De ce ar fi implicate feţe bisericești în această „afacere”, indiferent de ierarhia lor? Atracţia spaţiului ortodox este mai mult decât suficientă. Conservatorismul rusesc e posibil să fie pentru unii mult mai atractiv decât liberalismul occidental. Europa, în varianta sa secularizată, cu siguranţă nu constituie pentru ortodoxie o tentaţie. Ortodoxia de la Kremlin s-ar putea să ofere soluţii acolo unde spaţiul protestant și catolic generează probleme. Acest aspect îl viza politologul rus atunci când le amintea românilor „ultragiaţi de perspectiva legalizării căsătoriilor gay şi de perspectiva impunerii propagandei homosexuale în şcolile de stat că trebuie să ştie că poate exista şi un alt viitor”. Evident, cel trasat de Rusia.

Criticile din spaţiul ortodox la adresa stilului de viaţă occidental nu au încetat după integrarea României în Uniunea Europeană. Sunt suficienţi clerici atrași de perspectiva unei reconstrucţii a ortodoxiei autohtone după modelul rusesc.

Aceasta este de fapt și inuiţia lui Dughin. În această notă trebuie interpretată și convingerea sa că „integrarea României în spaţiul eurasiatic poate avea loc sub zodia identităţii culturale ortodoxe”, spunea Dughin în vara lui 2013, în interviul pentru Vocea Rusiei. Acceași chestiune este amintită și de fostul prim-ministru Adrian Năstase, care s-a întâlnit anul trecut cu Dughin. Pe site-ul Fundaţiei Titulescu, politicianul român nu a ascuns faptul că Dughin și-a mărturisit admiraţia pentru cultura românească şi dorinţa de a crea punţi de legătură cu spaţiul eurasiatic, pe baza „filonulului ortodox profund al identităţii şi spiritualităţii româneşti”.

Nu este exclus ca mediul românesc să ofere suficiente resurse pentru acest gen de integrare. Fondul religios nu poate fi deloc de neglijat. Cel puţin, putem fi convinși că Dughin nu a venit în România doar într-un simplu pelerinaj pe la mănăstirile Moldovei. Ce urmează dincolo de întâlnirile sale secrete rămâne să sperăm că putem afla. Și, poate, chiar amortiza efectele.