Companiile Exxon și Shell știau din anii ’80 de efectele lor asupra mediului

43

Giganţii industriali și-au dat seama de costul ecologic al produselor lor cu mult înainte ca dezbaterile despre încălzirea globală să ajungă în prim-planul atenţiei publice. Rapoarte confidenţiale ale companiilor arată că schimbările climatice erau cunoscute și estimate cu acurateţe încă de acum 3-4 decenii.

Uneori, guvernele tratează vieţile umane ca pe niște cifre care pot fi sacrificate, dacă un interes (cotat drept) superior o cere. Analistul militar Daniel Ellsberg a devenit celebru atunci când a descoperit un raport întocmit la sfârșitul anilor ’60, la cererea lui Robert McNamara, ministrul apărării din Statele Unite. Deși discursul oficial asigura cetăţenii că războiul din Vietnam e pe cale de a fi câștigat, raportul secret evalua realist situaţia de pe teren, greșelile comise și lipsa oricărei perspective de victorie. Raportul a ajuns, prin mijlocirea lui Ellsberg, în presa vremii, stârnind controverse și procese în instanţă.

Un alt document pe care Ellsberg n-a reușit să-l publice, așa cum a făcut cu Dosarele Pentagonului, se referea la estimările oficiale ale morţilor rezultaţi dintr-un eventual atac nuclear. Astfel, în cazul unei „prime lovituri” (un atac cu arme nucleare menit să distrugă arsenalul nuclear al inamicului înainte ca acesta să îl poată folosi) asupra Chinei și URSS, documentele estimau un număr de 300 de milioane de morţi în aceste ţări și dublul cifrei la nivel mondial.

Din fericire, aceste scenarii, motivate de intenţia de a proteja siguranţa propriilor cetăţeni, nu s-au materializat. Recent, presa a scos la iveală un alt set de calcule, cu raţiuni și mize diferite, care – spre deosebire de prognozele nucleare – s-au adeverit cu destul de mare precizie. Companii gigant, care au obţinut un profit considerabil din activitatea lor, au știut bine ce riscuri își asumă. Și au făcut-o „în numele nostru, pe cheltuiala noastră și fără s-o știm”, scrie The Guardian.

Ce știau Exxon și Shell despre încălzirea globală cu 40 de ani în urmă

Exxon Mobil este cea mai mare companie petrolieră din lume și de asemeni cea mai profitabilă, în prezent compania fiind cotată la 350 de miliarde de dolari.

Din anii ’80, compania a efectuat evaluări ale dioxidului de carbon degajat de combustibilii fosili, prognozând impactul ecologic la nivel planetar al acestor emisii. Rapoartele au rămas secrete până în anul 2015, când o scurgere de informaţii le-a adus în atenţia publicului.

Astfel, în anul 1982, un raport trimis managerilor Exxon de către M.B. Glaser, directorul Programului Afacerilor de Mediu, arăta că nivelul concentraţiei de CO2 din atmosferă era de 340 de părţi per milion și că defrișarea pădurilor și arderea combustibililor fosili se făceau responsabile de această concentraţie. Raportul prognoza că, până în anul 2060, nivelul de CO2 ar ajunge de aproximativ 560 de părţi per milion, fapt care ar atrage creșterea temperaturii globale cu 1,3 până la 3,1 grade Celsius. Glaser preciza că există „o mare incertitudine” cu privire la impactul pe care încălzirea globală îl va avea asupra societăţii și prevedea posibilitatea detectării efectului de seră până în 1995 sau 2020.

Compania anglo-olandeză Royal Dutch Shell, unul dintre cele mai mari grupuri energetice din lume, știa încă din 1981 despre efectul de seră, arată diferite rapoarte întocmite de experţii companiei. Raportul confidenţial „Efectul de seră“, redactat în 1988, dovedește că Shell cunoștea ameninţările pe care le constituie schimbările climatice și chiar cuantifica rolul său în ecuaţia acestor modificări. „Deși CO2 este emis în atmosferă prin mai multe procese naturale, principala cauză a creșterii concentraţiilor de CO2 este considerată arderea combustibililor fosili”, subliniază raportul, menţionând și că produsele Shell au fost responsabile pentru 4% din emisiile globale de carbon din 1984.

Bazându-se pe cele mai bune cercetări știinţifice ale momentului, raportul Shell arată că încălzirea globală ar putea produce cele mai mari schimbări de mediu și socioeconomice din istoria omenirii. Se precizează că impactul asupra climei ar putea include „schimbări semnificative ale nivelului mării, ale curenţilor oceanici, tiparelor de precipitaţii, temperaturilor regionale și ale vremii”. Raportul prognozează de asemeni posibilitatea distrugerii recifelor de corali, abandonarea orașelor și ţărilor situate în zonele joase, așa cum este Bangladeshul, și conchide că aceste schimbări, cumulate, vor avea consecinţe economice și politice substanţiale.

Ceea ce trebuie remarcat, punctează The Guardian, este că giganţii petrolului nu au avut nicio intenţie de a avertiza populaţia asupra direcţiei în care se îndreaptă, rapoartele companiilor rămânând confidenţiale până în momentul incomodei lor devoalări. De asemenea, companiile nu-și asumă responsabilitatea pentru impactul ecologic al produselor lor, insistând că guvernul și consumatorii au datoria de a gestiona schimbările climatice. Un argument subţire, arată The Guardian, câtă vreme managerii au ţinut secrete datele care indicau responsabilitatea industriei energetice în schimbarea climei, făcând opoziţie politicilor guvernamentale privind energia verde.

De altfel, dacă am compara atitudinea analiștilor militari cu cea a magnaţilor industriei, subliniază cotidianul, am putea constata că primii au avut „aroganţa de a decide ce nivel de devastare era pertinent pentru omenire”, în timp ce ultimii au avut curajul de a urma drumul într-acolo.

Iar atunci când e vorba de dublarea concentraţiei de dioxid de carbon, feţele dezastrului nici măcar nu ne sunt prea clare, afirmă Stephen Pacala, profesor de ecologie la Universitatea Princeton, care compară schimbarea climei cu un dulap în care sunt captivi tot felul de monștri, gata să năvălească afară pe măsură ce emisiile de gaze ating un punct critic.