Statul român îngroapă definitiv domeniul cercetării

83

Cercetarea în România ajunsese sub nivelul de la intrarea în UE, ceea ce ne plasează pe penultimul loc printre ţările UE în ce privește cheltuielile bugetare pentru cercetare și dezvoltare. Aceasta, până la a doua rectificare bugetară din 2018, care tocmai a tăiat aproape 230 de milioane de la Ministerul Cercetării și Inovării pentru a putea acoperi dobânzi, salarii și „cheltuieli cu personal administrativ” fără să se majoreze deficitul bugetar.

Potrivit datelor Eurostat și ale Institutului Naţional de Statistică, anul trecut România aloca domeniului cercetării doar 0,5% din PIB, adică 4,3 miliarde de lei, faţă de media europeană, de peste 2%. Doar Letonia, care a înregistrat o scădere bruscă, de la 0,63% la 0,44% ne-a salvat din situaţia de a fi pe ultimul loc printre ţările europene. Bulgaria, spre exemplu, a plecat de la un procent mai mic ca România la intrarea în UE, de 0,43%, faţă de 0,51%, și ne-a depășit cu mult, ajungând în 2016 la 0,78% din PIB.

Nivelul scăzut al bugetului alocat pentru cercetare și dezvoltare ne plasează foarte departe de obiectivul stabilit de Uniunea Europeană pentru anul 2020, când alocarea ar trebui să ajungă la 3% din PIB. România nu a reușit să depășească niciodată nivelul de 0,55%, atins în 2008, deci perspectivele sunt sumbre. Alte ţări cu care am putea avea pretenţia să ne comparăm ne-au lăsat mult în spate – Ungaria, cu 1,21%; Polonia, cu 0,97%; Cehia, cu 1,68%.

Această situaţie se traduce direct în incapacitatea de a fi competitivi pe piaţa externă, nici măcar faţă de ţările din fostul bloc estic. „Practic, a devenit destul de evident că sectorul de cercetare-dezvoltare nu poate să ţină pasul cu creşterea economică şi cu practica europeană, ceea ce ne menţine în starea de piaţă de desfacere pentru produsele altora şi forţă de muncă (încă) mai ieftină pentru industrializarea produselor gândite şi cu valoare adăugată mare încasată de alţii”, notează cursdeguvernare.ro

Situaţia s-a înrăutăţit după a doua rectificare bugetară, anunţată de guvern ieri. Pentru a plăti dobânzile și salariile fără a crește deficitul bugetar, Ministerul Finanţelor a anunţat că vor fi tăiate fonduri de la: Ministerul Cercetării și Inovării (-228,9 milioane de lei), Ministerul Transporturilor (-1,16 miliarde de lei), Ministerul Educaţiei (-198 milioane de lei), Ministerul Culturii (-176,8 milioane de lei), Ministerul Comunicaţiilor (-166 milioane de lei), Ministerul Fondurilor Europene (-164,9 milioane de lei), Ministerul Finanţelor Publice (-128,5 milioane de lei), Ministerul Apelor și Pădurilor (-95,9 milioane de lei), Ministerul pentru Mediul de Afaceri (-71,6 milioane de lei), Ministerul Agriculturii (-49 milioane de lei).

Sumele vor fi relocate către Ministerul Muncii, în principal pentru alocaţii de stat pentru copii și drepturi pentru persoane cu handicap; Ministerul Finanţelor, pentru dobânzi, contribuţia României la bugetul UE și Fondul de rezervă bugetară; Ministerul Sănătăţii, pentru salarii; Ministerul Justiţiei, pentru cheltuieli de personal; Ministerul Afacerilor Interne, pentru cheltuieli de personal și pensiile militare; bugetul asigurărilor sociale de stat; bugetul asigurărilor pentru șomaj.

În aceste condiţii, economiștii ING avertizează că România se află în cea mai proastă situaţie de după criza globală din 2008, majorările salariale din sectorul bugetar adâncind și mai mult diferenţa dintre importuri şi exporturi. Totodată, recent, Ionuţ Dumitru, șeful Consiliului Fiscal, a avertizat că împrumuturile statului se apropie de un nivel de alertă. Piaţa imobiliară dă și ea semne de prăbușire, după ce volumul vânzărilor a scăzut în medie cu 30%, cu vârfuri de 50% în București. Tot mai mulţi economiști avertizează că este inevitabil că această economie bazată strict pe consum să nu sufere o ajustare bruscă și să intrăm în recesiune, România având nevoie disperată de investiţii străine pentru a evita acest scenariu.