Economia mondială pendulează între agonie şi extaz

142

Economia globală revine în forţă, unul dintre motoarele revenirii fiind economiile Asiei, iar riscul ca această evoluţie să fie afectată de criza datoriilor din Europa este redus, a declarat un oficial al Rezervei Federale a Statelor Unite. În schimb, liderul Confederaţiei europene a sindicatelor şi preşedintele Comisiei Europene se tem că aplicarea măsurilor de austeritate ar întoarce Europa la nivelul anilor '30. Jose Barroso se teme că nivelul de îndatorare ar putea provoca o prăbuşire a democraţiilor în Europa, notează Mediafax.

„Chiar dacă problema crizei datoriilor din Europa este una serioasă, revenirea economiei globale, în acest punct, pare foarte puternică şi este improbabil ca tendinţa să fie deviată”, crede James Bullard, preşedintele Fed din St. Louis. Mai mult, PIB-ul Statelor Unite va reveni la nivelurile anterioare crizei, în al treilea trimestru al acestui an. Bullard crede că angajatorii vor crea noi locuri de muncă pe parcursul lui 2010.

Turbulenţele economiei europene au fost importante pentru revenirea economiei americane, numeroşi investitori orientându-se spre activele americane, anunţă Mediafax.

Profesorul Nouriel Roubini, profetul crizei, nu este însă la fel de optimist ca oficialul Rezervei Federale. El a declarat într-un interviu acordat publicaţiei Der Spiegel că „vede încă numeroşi nori cenuşii la orizont”, atunci când priveşte imaginea de ansamblu a economiei mondiale. Brazilia, China şi India sunt puţinele ţări în care se întrevăd speranţe de revenire economică, crede Roubini, în timp ce revenirea Statelor Unite este „anemică”, Japonia pare în „comă”, iar Europa se scufundă. Continentul european este încă vulnerabil şi gata în orice moment să intre în recesiune.

Roubini prevede că SUA şi Japonia se vor confrunta pe viitor cu probleme provocate de deficitele bugetare. „Profetul crizei” este îngrijorat şi cu privire la ajutorul de 110 miliarde de euro acordat Greciei. Creşterea taxelor şi reducerea cheltuielilor nu vor face Grecia competitivă, în mod automat. Producţia ar putea să scadă, iar rata şomajului are şanse să crească. „Avem nevoie de un plan B”, crede Roubini.

Uniunea monetară europeană îşi datorează criza prin care trece şi faptului că s-a permis intrarea în zona euro a unor ţări care nu erau încă pregătite să facă acest pas. O uniune mai restrânsă, care ar fi inclus doar ţări cu economii omogene şi angajate în realizarea unor reforme structurale, s-ar fi bucurat de mai mult succes, crede Roubini. Acum, o ieşire din cadrul uniunii monetare a ţărilor mai slabe ar face mai mult rău decât bine.