Esenţiale azi, 13 iunie

108

Acord istoric: Macedonia își schimbă numele

După tensiuni diplomatice timp de 27 de ani, Grecia și Macedonia au ajuns marţi la un acord în privinţa numelui Macedoniei, a anunţat premierul grec, Alexis Tsipras, ceea ce ar putea înlesni aderarea Macedoniei la UE și NATO. Zoran Zaev, premierul Macedoniei, a anunţat marţi după-amiază că numele ţării va fi „Republica Macedonia de Nord”.

Acordul va trebui aprobat de parlamentul macedonean și supus unui referendum. Discuţiile între Atena și Scopje privitoare la această chestiune au fost relansate în urmă cu câteva luni, după sosirea la putere a social-democratului Zoran Zaev, care i-a succedat naţionalistului Nikola Gruevski.

Donald Trump aclamă acordul cu Kim Jong-un, după Singapore

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a susţinut o conferinţă de presă după încheierea summitului de marţi, oferind detalii care nu apar în documentul semnat de ambele părţi.

Președintele american a declarat că Jong-un a dat asigurări că Coreea de Nord este în plin proces de distrugere a unui sit important de testare a armelor nucleare. Acest angajament nu a fost inclus în declaraţia comună a celor doi lideri, însă Trump a precizat că „am fost de acord cu asta după semnarea acordului”.

Întrebat în legătură cu deţinuţii nord-coreeni care sunt ţinuţi în lagăre în condiţii inumane, Trump a spus că în urma întâlnirii cu Kim Jong-un ei ar fi unii dintre marii câștigători.

La întrebarea reporterilor privitoare la o altă întâlnire cu liderul nord-coreean, Trump a declarat că nu a fost stabilită încă. „Probabil că vom avea nevoie de un alt summit”, a declarat acesta.

Alianţa Nord-Atlantică a salutat, marţi seară, întrevederea preşedintelui SUA, Donald Trump, cu omologul său nord-coreean. De asemenea, „NATO susţine puternic toate eforturile în sensul eventualei denuclearizări a peninsulei Coreea”, a subliniat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

MAE cere Ucrainei să evite acţiunile care ar putea fi interpretate ca intimidare

Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) a solicitat autorităţilor de la Kiev evitarea oricăror acţiuni de intimidare la adresa minorităţii române din Ucraina, dar și respectarea drepturilor acesteia. Solicitarea vine în urma unei acţiuni de percheziţie efectuată de Serviciul de Securitate al Ucrainei la Centrul cultural român „Eudoxiu Hurmuzacchi”, din Cernăuţi. Această acţiune ar fi urmărit să investigheze zvonul potrivit căruia conducerea Centrului cultural ar fi deţinut materiale care ar cuprinde „apeluri la încălcarea integrităţii teritoriale a statului” ucrainean, mai exact o hartă a României Mari, care include și nordul Bucovinei.

SBU a transmis că percheziţiile au avut loc în cadrul unui dosar penal intentat în baza Articolului 110 al Codului Penal al Ucrainei. „Angajaţii SBU au constatat că hărţile au fost imprimate” pentru promovarea «aniversării» în Ucraina a 100 de ani de la crearea «României Mari», se anunţă într-un comunicat SBU.

Uniunea Europeană vrea frontiere mai sigure

O serie de actualizări vor fi implementate de către Uniunea Europeană la Sistemul Informatic Schengen cu scopul de a proteja mai bine frontierele. Măsurile sunt adoptate într-un efort de consolidare a coordonării între ţările UE, pentru o mai bună protecţie a graniţelor externe ale zonei de liberă circulaţie, dar și pentru pentru a combate mai bine criminalitatea transfrontalieră şi terorismul, a anunţat marţi blocul comunitar.

Printre actualizările care vor trebui puse în aplicare până în 2021 se numără și introducerea de alerte pentru persoane necunoscute căutate pentru infracţiuni, pentru cetăţeni non-UE ale căror cereri de rezidenţă au fost respinse şi pentru persoane care au nevoie de protecţie.

În plus, autorităţile vor fi obligate să înregistreze în sistem orice nouă interdicţie împotriva cetăţenilor ţărilor terţe şi să emită alerte pentru cazuri de terorism.

Olanda are nevoie de muncitori migranţi

Cererile pentru forţă de muncă vor crește în Olanda ca urmare a creşterii economice şi a îmbătrânirii populaţiei, se arată într-un raport publicat marţi de Institutul de Cercetări Economice (SEO) al Universităţii din Amsterdam.

Mai mulţi muncitori migranţi vor fi necesari în special în agricultură și horticultură, servicii de afaceri, logistică, industria alimentară și industria metalurgică, potrivit studiului.

În 2016, în Olanda erau 371.000 de muncitori migranţi din Europa Centrală și de Est. Aceștia au ocupat aproape 5% din locurile de muncă olandeze și au contribuit cu 11 miliarde de euro la venitul naţional.

În plus, lucrătorii migranţi desfășoară activităţi care sunt plătite mai prost și pentru care nu sunt disponibili muncitori olandezi. Fără contribuţia lor, firmele olandeze ar fi forţate să se mute sau să-și adapteze profilul de activitate, se mai arată în raport.

Ostaticii din Paris au fost eliberaţi

Poliţia franceză a reţinut ieri un bărbat cu probleme psihice care luase trei ostatici într-un magazin din Paris. Niciunul dintre ostatici nu a fost rănit în incidentul care a durat câteva ore.

Un bărbat înarmat a intrat, marţi după-amiază, într-un magazin de calculatoare din zona Petites Ecuries în arondismentul 10 din Paris şi a luat ostatice trei persoane. La faţa locului au sosit poliţiști, care au sfătuit locuitorii să evite zona.

Poliţiştii au reuşit să ia legătura cu suspectul, iar acesta a solicitat să vorbească cu Ambasada Iranului din Paris, ameninţând că are o bombă într-o sacoşă. După mai multe ore de negocieri cu atacatorul, poliţia franceză a luat cu asalt clădirea și l-au reţinut pe bărbat. Niciunul dintre ostatici nu a fost rănit. Potrivit oficialilor, bărbatul avea probleme psihice, iar incidentul nu este de natură teroristă.

Migraţia dă bătăi de cap guvernului german

Angela Merkel se confruntă cu o nouă dispută în cadrul guvernului său asupra primirii solicitanţilor de azil, sub forma unui profund dezacord cu ministrul său de interne, conservatorul bavarez Horst Seehofer. Acesta dorește să-i propună o reformă în profunzime şi restrictivă privind primirea migranţilor.

Principalul punct asupra căruia există disensiuni este legat de solicitarea lui Seehofer privind întoarcerea de la frontiera germană a migranţilor care nu dispun de acte de identitate spre ţările vecine Germaniei. Ideea este respinsă categoric de Angela Merkel în numele „întâietăţii dreptului european asupra dreptului naţional”.

Măsurile ministrului de interne sunt inacceptabile, pentru că ele ar ameninţa libera circulaţie, antrenând un efect de domino devastator pentru principiul solidarităţii în Europa, pe care ea îl apără, a comentat Merkel. Temerea sa este că misiunea primirii solicitanţilor de azil ar putea fi transmisă de fiecare ţară vecinului său, notează Agerpres.

Această criză este una destul de sensibilă pentru Merkel, care încearcă să negocieze în vederea summitului european din 29 iunie o politică în materie de azil comună pentru întreaga UE şi o împărţire a poverii migraţiei.

Tot în vederea pregătirii Consiliului European din 28 şi 29 iunie cu privire la problema migranţilor, preşedintele francez, Emmanuel Macron, urmează să-l primească vineri pe noul premier italian Giuseppe Conte. De altfel, Macron a condamnat marţi „cinismul şi iresponsabilitatea guvernului italian”, care a refuzat acostarea navei Aquarius, cu 629 de migranţi la bord.

28 de ani de la Mineriadă

Astăzi se împlinesc 28 de ani de la Mineriada din iunie 1990, a treia acţiune de acest gen care a avut loc în România de după Revoluţia din 1989. Ţara își amintește de violenţele care au avut loc în perioada 13-15 iunie, iar victimele își așteaptă dreptatea în instanţă. În acest dosar, care este încă în cameră preliminară, magistraţii sunt abia la etapa în care stabilesc dacă instanţa a fost sesizată în mod legal.

În urma finalizării în iunie 2017 a cercetărilor în dosarul „Mineriada din 13 – 15 iunie 1990”, procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus trimiterea în judecată a cauzei.

Conform probelor pe care procurorii militari susţin că le deţin, cele 14 persoane chemate în judecată, printre care Ion Iliescu, Petre Roman şi Virgil Măgureanu, ar fi organizat şi coordonat direct atacul împotriva populaţiei civile. Această acţiune ar fi dus la uciderea prin împuşcare a patru oameni, rănirea prin împuşcare a trei, vătămarea integrităţii fizice şi psihice a 1.269 de oameni şi privarea de libertate a alţi 1.242.

România: prima operaţie cu hologramă la inimă

Medicul primar Florina Pinte a realizat marţi prima operaţie intervenţională la inimă cu hologramă din România. Intervenţia, ce a fost realizată cu scopul tratării unei malformaţii cardiace congenitale denumită “persistenţă de canal arterial” (PDA) la o femeie de aproximativ 25 de ani, a fost transmisă live pe internet.

Holograma inimii umane poate fi vizionată cu ajutorul unui telefon sau al unei tablete, pe care va fi aşezat un obiect sub formă de prismă. Se permite privitorilor să aibă o perspectivă completă asupra procesului prin care se acţionează asupra inimii. Întreaga experienţă este una inedită, menită să educe şi să informeze publicul, dar şi să strângă relaţia dintre oameni şi actul medical, încât pacienţii să poată înţelege mult mai bine ce se întâmplă în spatele uşilor sălii de operaţii şi să se poată familiariza cu strategia medicală abordată de către medici în astfel de cazuri.

Cresc taxele pentru parcările din București

Taxa pentru parcări ar putea crește de la 1,5 lei pe oră la 10 lei pe oră pentru șoferii care vor să parcheze mașinile în centrul Bucureștiului, dacă proiectul ce prevede împărţirea Capitalei în trei zone, cu tarife diferenţiate, va fi votat pe data de 14 iunie, când va avea loc ședinţa Consiliului General al Primăriei Capitalei.

Majorarea a fost inclusă în Planul Integrat pentru Calitatea Aerului, despre care Primăria spune că urmărește reducerea traficului auto urban și încurajarea transportului public și alternativ.

Reprezentanţi ai ONG-urilor de mediu au criticat însă proiectul: Este un proiect inutil, care nu va îmbunătăţi cu absolut nimic calitatea aerului din București. De exemplu, în centrul Capitalei nu vor mai avea acces 1.000-2.000 de mașini, însă zona este tranzitată, într-o oră, de zeci de mii de mașini. Într-o oră! Așa se rezolvă poluarea în Capitală?” a declarat Dan Trifu, vicepreședintele fundaţiei Eco Civica.