Esenţiale azi, 14 iunie

63

Decizia Rezervei Federale din SUA: majorarea ratei dobânzii

Rezerva Federală (FED) din Statele Unite a decis miercuri creșterea dobânzii de referinţă cu 0, 25 puncte procentuale până la intervalul 1,75%-2%, cel mai ridicat nivel din 2008. Anul acesta ar putea fi luate decizii pentru încă alte două majorări. Decizia a fost luată pe fondul atât al scăderii șomajului, cât și al creșterii inflaţiei într-un ritm mai accentuat faţă de estimări.

Creșterea ar putea avea efecte care s-ar putea resimţi atât în SUA, cât și în alte ţări, pe pieţele emergente. O dobândă mai mare ar putea determina investitorii care au decis să facă investiţii în alte ţări, să renunţe la astfel de planuri. Pe de altă parte, retragerile de pe pieţele emergente, deși actualmente modeste, au fost însoţite de creșterea dolarului, determinând apariţia unor crize valutare în ţări precum Argentina, Turcia şi Brazilia. Aceasta a determinat băncile centrale din alte ţări, inclusiv din Indonezia, Malaysia şi Hong Kong, să îşi majoreze propriile rate ale dobânzilor.

Putin va purta discuţii cu preşedintele prezidiului Adunării Supreme a Coreei de Nord

Preşedintele rus, Vladimir Putin, se va întâlni miercuri cu Kim Yong-nam, preşedintele prezidiului Adunării Supreme a Poporului din Coreea de Nord, a anunţat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Kim Yong-nam este așteptat în Rusia, unde va participa de asemenea la ceremonia de deschidere a Campionatului Mondial de Fotbal de anul acesta.

Peskov a mai spus că şeful statului rus, Vladimir Putin, a avut dreptate atunci când a pledat pentru un dialog direct în scopul reducerii tensiunilor cu Phenianul. Referindu-se la summitul de marţi din Singapore, purtătorul de cuvânt a afirmat că „astfel de întâlniri ajută la scăderea tensiunilor şi ne îndepărtează de punctul critic atins în urmă cu câteva luni”.

Asalt asupra portului strategic Hudaydah, din Yemen

Forţele proguvernamentale yemenite au lansat miercuri un asalt asupra principalului port din Yemen, Hudaydah, controlat de rebelii houthi. Ofensiva, sprijinită de o coaliţie a forţelor saudite, a început după ce rebelii houthi, susţinuţi de Iran, au ignorat un termen limită impus de guvernul yemenit aflat în exil. Data-limită viza retragerea rebelilor din orașul Hudaydah, care are o populaţie de 600.000 de locuitori. Ultimatumul a expirat marţi, la miezul nopţii. Coaliţia a efectuat 18 raiduri aeriene împotriva poziţiilor deţinute de rebeli la periferia Hudaydah. În urma luptelor, 4 soldaţi și 22 de rebeli Houthi și-au pierdut viaţa, au informat Emiratele Arabe Unite.

Hudaydah este principala cale de acces pentru ajutoarele umanitare care au fost trimise în zonă, în cei trei ani de război civil, izbucnit în Yemen la sfârșitul anului 2014. Organizaţiile au avertizat asupra unei catastrofe umanitare în cazul unui război, întrucât portul Hudaydah este principala linie de salvare pentru aproape două treimi din populaţia Yemenului, care se bazează aproape în totalitate pe importurile de alimente, combustibil și medicamente.

ONU a avertizat că, în cel mai rău caz, un război ar putea costa viaţa a până la 250 000 de oameni, precum și întreruperea furnizării de ajutoare pentru milioane de oameni.

Macedonia și Grecia nu au reușit să rezolve disputele privitoare la nume

Gjorge Ivanov, preşedintele Macedoniei, a declarat miercuri că nu va semna acordul privind schimbarea numelui ţării în Republica Macedonia de Nord, la care s-a ajuns cu Grecia la nivel de prim-miniştri, informează Reuters. „Poziţia mea este definitivă și nu voi ceda la presiune, șantaj sau ameninţări”, a declarat președintele Gjorge Ivanov, susţinut de opoziţia naţionalistă, la o conferinţă de presă de la Skopie.

Deși Zoran Zaev, premierul macedonean, şi Alexis Tsipras, premierul grec, au convenit marţi, în urma unor convorbiri, asupra denumirii fostei republici iugoslave, atât la Skopje, cât şi la Atena naţionaliştii de dreapta şi-au exprimat opoziţia vehementă faţă de noul nume, „Macedonia de Nord”.

Totuși, Ministerul Afacerilor Externe a salutat „cu deosebită satisfacţie” anunţul făcut de prim-ministrul grec și de omologul său macedonean privind acordul bilateral asupra numelui constituţional al Republicii Macedonia.

Sancţiunile asupra Coreei de Nord rămân valabile până la denuclearizarea completă

Coreea de Nord nu va beneficia de anularea sancţiunilor economice până când nu va finaliza procesul de „denuclearizare completă”, a declarat, în urma summitului istoric de la Singapore, secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, în cadrul unei conferinţe de presă de la Seul.

Deși liderul nord-coreean, Kim Jong-un, și-a reafirmat promisiunile anterioare de a depune eforturi pentru „denuclearizarea completă a peninsulei coreene”, observatorii spun că nu au fost detaliate modalităţile prin care se va putea verifica acest proces.

Cu toate acestea, China dorește ridicarea sancţiunilor Consiliului de Securitate al ONU împotriva Coreei de Nord, este anunţul venit la doar câteva ore după ce președinţii Donald Trump și Kim Jong-un au semnat acordul în urma summitului de la Singapore. Geng Shuang, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, a declarat că sancţiunile impuse de Consiliul de Securitate ar trebui ajustate dacă regimul respectă rezoluţiile ONU și face progrese în negocierile diplomatice.

Italia ameninţă cu anularea summitului cu Franţa în urma criticilor la adresa guvernului italian

Italia a ameninţat că va anula un summit cu Franţa, în urma criticilor Franţei la adresa deciziei Romei de a nu permite unui vas ce transporta 629 de migranţi să acosteze.

Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, criticat pentru că nu s-a oferit să primească ambarcaţiunea într-un port francez, a criticat la rândul lui „cinismul şi iresponsabilitatea guvernului italian”. Drept urmare, guvernul italian ameninţă prin intermediul unui comunicat că ar putea anula summitul între Macron şi noul premier italian, Giuseppe Conte, întrucât „Italia nu poate accepta lecţii ipocrite de la ţări care preferă să ignore imigranţii”.

O nouă amendă pentru Volkswagen în scandalul emisiilor poluante

Grupul auto Volkswagen a primit o amendă de un miliard de euro de la autorităţile din Germania, în ancheta privind manipularea emisiilor poluante. Producătorul auto a declarat că „acceptă amenda şi îşi asumă responsabilitatea”.

În urma acuzaţiilor Agenţiei americane pentru Protecţia Mediului (EPA), conform cărora VW a instalat sisteme speciale pe unele autoturisme diesel pentru a evita standardele federale din SUA în materie de emisii și a expus cetăţeni americani la gaze poluante, scandalul a izbucnit, iar Volkswagen a anunţat că circa 11 milioane de autovehicule ale grupului, la nivel mondial, sunt afectate de scandalul emisiilor poluante.

Proiect de lege: filmele românești, subtitrate pentru persoanele cu deficienţe de auz

Camera Deputaţilor a adoptat miercuri un proiect iniţiat de deputatul PNL Adriana Săftoiu care vizează modificări la Legea Audiovizualului. Prin intermediul iniţiativei se dorește introducerea obligaţiei furnizorilor de servicii media de a subtitra în limba română filmele şi documentarele româneşti pentru a fi accesibile şi persoanelor surde şi celor cu deficienţe de auz, care în ţara noastră sunt în număr de circa 30.000 de persoane.

Aceste modificări la Legea Audiovizualului se vor aplica începând cu 1 ianuarie 2019, conform sursei citate.

„Consider că această lege ar fi trebuit să fie adoptată de foarte mult timp pentru că practic noi până astăzi le-am luat un drept persoanelor surde şi cu deficienţe de auz. La Senat sper să existe aceeaşi colaborare. Le-am recunoscut acestor oameni un drept care în alte ţări este recunoscut de ani de zile”, a declarat Adriana Săftoiu.

România se află într-un blocaj atmosferic ca acum 72 de ani

România este prinsă într-un blocaj atmosferic asemănător cu cel care a avut loc acum 72 de ani, arată temperaturile ridicate cu care se confruntă din aprilie încoace ţara noastră. Acest fapt alimentează temerile meteorologilor potrivit cărora anul acesta ne-am putea confrunta cu cea mai călduroasă vară de când se fac măsurători, cu 44 de grade la umbră. În plus, peste aerul deja cald de la noi s-a mai aşezat unul fierbinte, african.

Masele de aer rece nu se pot deplasa dinspre Oceanul Atlantic spre noi ca să îndepărteze frontul de aer cald venit din nordul Africii.

„Situaţii de blocaj mai întâlnim, dar frecvenţa lor este mult mai mică. Au fost în 1946, 1907… blocajul atmosferic apare primăvara, dar acum a ţinut foarte mult. (…) Vara nu arată bine. Dacă se confirmă scenariul simulat de Centrul de Prognoză, este posibil să avem cea mai caldă vară. Putem depăşi recordurile de temperatură, care sunt de 44,3 grade”, a declarat meteorologul Mihai Hustiu.