Esenţiale azi, 17 mai

37

UE încearcă să salveze acordul cu Iranul

Încercând să susţină ceea ce Uniunea Europeană a considerat cea mai mare realizare diplomatică din ultimele decenii, și anume Acordul nuclear cu Iranul din 2015, miniștrii de externe britanic, francez și german, alături de Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, s-au întâlnit pentru a discuta cu omologul lor iranian, Mohammad Javad Zarif, la o săptămână după ce Trump a renunţat la Acordul nuclear cu Iranul, pe care l-a numit „o afacere oribilă care nu ar fi trebui niciodată să aibă loc”.

Reprezentanţii europeni doresc evitarea cu orice preţ a abandonării acordului nuclear, care ar putea presupune relansarea programului de dotare cu arme nucleare a Iranului. Oficialii mizează pe disponibilitatea președintelui iranian, Hassan Rohani, de a discuta problemele actuale. Acordul prevede îngheţarea programului nuclear al Iranului până în 2025, Iranul beneficiind în schimb de o relaxare a sancţiunilor impuse de marile puteri, mai ales în domeniul economic. Interesul primordial al Iranului este ridicarea restricţiilor asupra exporturilor de petrol şi gaze naturale.

Pe de altă parte, SUA a ameninţat că va impune sancţiuni companiilor europene care continuă să facă afaceri cu Iranul, după retragerea SUA din acordul nuclear.

Coreea de Nord ameninţă că ar putea renunţa la întâlnirea cu Trump

Dacă SUA va continua să preseze în direcţia renunţării complete la armele nucleare ale Coreei de Nord, aceasta ar putea renunţa la întâlnirea cu Trump, a anunţat miercuri liderul coreean Kim Jong-un. Coreea de Nord nu este interesată de un summit bazat pe cereri „unilaterale”.

„Dacă Statele Unite încearcă să ne trimită într-un colţ pentru a ne forţa să abandonăm unilateral programul nuclear, nu vom mai fi interesaţi de un astfel de dialog şi vom reconsidera procedurile summitului cu SUA”, a declarat Kim Kye Gwan, adjunctul ministrului de externe.

Declaraţia a venit după ce Kim Jong-un a anulat miercuri întâlnirea cu oficiali din Coreea de Sud cu doar două ore înainte de a începe, în semn de protest faţă de exerciţiile militare SUA–Coreea de Sud, care au început pe 11 mai.

Reacţia SUA nu s-a lăsat așteptată. Sarah Sanders, secretarul de presă al Casei Albe a declarat că „președintele este foarte obișnuit să fie pregătit pentru negocieri dure și în cazul în care Coreea de Nord vrea să participe la summit vom fi gata, iar dacă nu, este în regulă”.

Și președintele Trump a reacţionat la declaraţia Coreei de Nord, spunând că „nu am fost anunţaţi deloc. Trebuie să vedem. Nu am văzut nimic, nu am auzit nimic. Vom vedea ce se va întâmpla.”

În aplanarea tensiunilor dintre Coreea de Nord și SUA, dorește să se implice Coreea de Sud. Astfel, liderul Coreei de Sud, Moon Jae-in, va discuta cu președintele Trump în cadrul unei vizite oficiale programată pe data de 22 mai.

În Siria s-au folosit arme cu clor

O investigaţie amplă a experţilor din cadrul Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), realizată pe fondul declaraţiei unui medic că 11 dintre pacienţii săi au avut probleme respiratorii cauzate de inhalarea clorului, a arătat că în timpul conflictelor militare din Siria, din februarie anul acesta, au fost folosite arme chimice.

Pentru analiză au fost prelevate probe de sol, care au indicat și prezenţa altor substanţe chimice, care au fost identificate în urma mai multor atacuri chimice din Siria, ceea ce arată o implicare a regimului sirian, a declarat Hamish de Bretton-Gordon, un expert în arme biologice și chimice care lucrează în Siria.

„A fost eliberat clor din recipiente cilindrice, prin impact mecanic”, a declarat Ahmet Uzumcu, seful OIAC.

Oficiali ai guvernului sirian au negat utilizarea armelor chimice, învinuind în schimb rebelii că au organizat atacurile tocmai cu intenţia de a da vina pe autorităţi.

România are cea mai mare rată a inflaţiei din UE

Deși la nivelul Uniunii Europene nivelul inflaţiei a scăzut cu 0,1 puncte procentuale, conform unui raport Eurostat, în luna aprilie ţara noastră a înregistrat cea mai mare rată anuală a inflaţiei din UE.

Cele mai ridicate rate ale inflaţiei anuale au fost înregistrate în ţara noastră (4,3%), Slovacia (3%) și Estonia (2,9%). La polul opus, cu cele mai scăzute rate ale inflaţiei anuale, situându-se Cipru (-0,3%), Irlanda (-0,1%) și Portugalia (0,3%).

Într-o economie de piaţă, preţurile serviciilor, dar și ale bunurilor se pot modifica oricând, unele crescând, altele scăzând. Practic, inflaţia este un fenomen specific economiei de piaţă, iar atunci când inflaţia este în creștere, cantitatea de bunuri ce poate fi achiziţionată cu o anumită sumă scade. Așadar, se poate vorbi despre inflaţie atunci când are loc o creștere generalizată a preţurilor bunurilor și serviciilor.

Senatul american a votat pentru restabilirea neutralităţii internetului

Senatul american a adoptat prin vot un proiect de lege cu privire la o restabilire a reglementărilor ce impun „neutralitatea internetului”, relansându-se astfel această dezbatere între autoritatea de reglementare şi o parte importantă a utilizatorilor internetului.

În decembrie 2017, Comisia Federală a Comunicaţiilor a abrogat prin vot „neutralitatea internetului”, proiect adoptat în cadrul mandatului lui Barak Obama, care le impunea furnizorilor de servicii internet să trateze în mod egal tot traficul.

Fără neutralitatea internetului, furnizorii de internet ar putea bloca anumite pagini, anumite știri sau apeluri la proteste de pe reţelele de socializare, fără consecinţe legale, sau ar putea controla cât de rapid se încarcă o pagină de internet și ar putea forţa companiile să plătească pentru ca durata de încărcare a unei pagini să fie mai scurtă.

NASA a descoperit modificări ale cantităţii globale de apă dulce

Ca o consecinţă a schimbărilor climatice, dar și a modului deficitar de gestionare a resurselor, cantitatea de apă dulce a suferit modificări de-a lungul anilor, în anumite regiuni ale pământului, se arată într-un studiu efectuat de NASA în colaborare cu Centrul German pentru Aerospaţiu.

Prin intermediul studiului numit Gravity Recover and Climate Experiment (GRACE), cercetătorii au observat că în timp ce zonele unde se găsea apă nu au cunoscut schimbări negative, zonele aride, devin şi mai uscate. Cercetătorii estimează că 97,5% fin totalul de apă al planetei este apa de mare, nepotrivită pentru consumul uman. Altfel spus, chiar dacă pământul este acoperit de apă, numai 2-3 procente înseamnă apă dulce. Acesta provine din surse cum ar fi râurile și lacurile, dar și de pe câmpurile de zăpadă și de gheţari.

Într-un alt studiu NASA, cercetătorii estimează că cererea de apă la nivel global va crește cu 55% între anii 2000 și 2050. O mare parte a cererii este determinată de agricultură, care reprezintă 70% din consumul global de apă dulce.

Substanţe chimice interzise din surse noi distrug stratul de ozon

Nici în privinţa aerului veștile nu sunt mai încurajatoare. Astfel, oamenii de știinţă au constatat o creștere bruscă și inexplicabilă a emisiilor de substanţe chimice interzise care distrug stratul de ozon.

Emisiile de produse chimice interzise sunt în creștere, a anunţat un grup de oameni de știinţă miercuri, sugerând că cineva ar putea să producă în mod secret poluantul, încălcând un acord internaţional. Presupusa sursă de substanţe puternic poluante a aerului a fost detectată în regiunea Asiei de Est, însă cercetătorii nu sunt siguri care este locaţia exactă.

Chiar dacă vinovaţii vor fi găsiţi, totuși refacerea stratului de ozon ar putea să dureze 10 ani, în cel mai bun caz, au avertizat cercetătorii.

În ciuda faptului că substanţa chimică face parte dintr-un grup de poluanţi ai stratului de ozon care au fost eliminaţi progresiv în conformitate cu Protocolul de la Montreal din 1987, începând din 2012 emisiile de substanţă CFC-11 au urcat cu 25 procente, deși în mod normal ar trebui să fie zero sau să se apropie de zero.

„Am făcut aceste măsurători de peste 30 de ani și acesta este cel mai surprinzător lucru pe care l-am văzut”, a declarat coordonatorul cercetării, Stephen Montzka, de la Administraţia Naţională Oceanică și Atmosferică.

Oamenii preferă megaorașele

Trendul actual al preferinţei oamenilor pentru megaorașe a fost analizat într-un raport al Naţiunilor Unite, care a arătat că până în anul 2050, doua treimi din populaţie, la nivel global, se va muta în mediul urban.

Dacă actualmente 55% din populaţie, la nivel global, este urbană, până în anul 2050, aceasta va crește până la 68%, conform estimărilor Direcţiei Populaţie a Departamentului ONU pentru Afaceri Economice și Sociale.

Oamenii de știinţă estimează, de asemenea, că până în anul 2030, în lume vor fi 43 de megaorașe, faţă de 33 câte sunt la momentul acesta.

Creşterea populaţiei urbane va fi concentrată în câteva ţări. India, China şi Nigeria vor reprezenta împreună 35% din creşterea oraşelor între anii 2018 şi 2050, se arată în raport.

Tokyo este în prezent cel mai populat megaoraş din lume, cu 37 de milioane de locuitori, urmat de New Delhi, cu 29 de milioane, Shanghai, cu 26 de milioane, Ciudad de Mexico şi Sao Paolo, cu 22 de milioane de locuitori fiecare.

Câte 60 de copii pe zi se nasc în taberele de refugiaţi din Bangladesh

De nouă luni, de când violenţele militare din vestul zonei Myanmar au forţat sute de mii de musulmani să fugă în Bangladesh, aproximativ 60 de copii din grupul etnic Rohingya de religie musulmană se nasc în fiecare zi în taberele de refugiaţi.

De la izbucnirea violenţelor în statul Rakhine din Myanmar, în luna august 2017, peste 16.000 de copii s-au născut în taberele de refugiaţi din Bangladesh, care găzduiesc, conform estimărilor ONU, un număr de 905.000 de oameni.

Numărul atât de mare de nașteri este cauzat în mare parte de abuzurile sexuale cu care se confruntă femeile din taberele de refugiaţi, care, în plus, din cauza stigmatizării și a sărăciei, rareori apelează la servicii medicale.

„Imigranţii sunt niște animale”, a răbufnit Trump

Atacul virulent al lui Trump împotriva Californiei este mai dur ca niciodată. Președintele a acuzat statul californian că oferă refugiu anumitor delicvenţi imigranţi pe care i-a numit cei mai viciaţi şi violenţi de pe pământ. Afirmaţia lui Trump, care îi avea în vedere pe imigranţii fără acte, a fost puternic criticată.

Trump este împotriva imigrării neautorizate la graniţa dintre SUA și Mexic.

Viziunea lui Trump cu privire la imigranţii mexicani este bine cunoscută încă din 2015, când actualul președinte, după anunţul candidaturii la funcţia de președinte, a spus despre imigranţi că „aduc droguri. Comit crime. Sunt violatori. ( …) Și unii presupun că sunt oameni buni.”

Încă o companie de transport aerian low-cost vine în România

Ernest Airlines este prima compania de transport aerian italiană care, din vara acestui an, mai exact de pe data de 21 iunie, va efectua trei curse săptămânal spre Italia, la Verona și la Cuneo, de pe aeroportul din Iași. Studenţii vor beneficia de tarife reduse pe cele două linii.

Reprezentanţi ai autorităţilor locale din Iași au declarat că sunt în discuţii şi cu Turkish Airlines şi Lufthansa, în perspectiva deschiderii unor rute directe între Iaşi şi Istanbul, respectiv între Iaşi şi Frankfurt.

Japonezii cer scuze pentru că un tren a plecat cu 25 de secunde mai devreme

În timp ce în România companiile de transport nu își cer scuze nici dacă întârzie câteva ore, în Japonia, o companie de transport feroviar și-i cerut scuze public pentru că un tren a plecat cu 25 de secunde mai devreme. Din cauza acestei greșeli câţiva călători care aveau bilet spre diverse destinaţii au rămas pe peron.

„Greșeala nu este scuzabilă. Vom evalua și vom conduce o investigaţie în urma acestui incident și promitem că nu se va mai întâmpla”, a transmis Compania JR West.