Esenţiale azi, 19 iulie

57

Primăria Capitalei refuză autorizarea mitingului din 10 august

Mitingul pe care românii din dispora voiau să îl organizeze pe data de 10 august în Piaţa Victoriei nu a primit autorizaţie de la Primăria Generală, întrucât ar încălca Articolul 2 din Legea 60/199, care spune că adunările publice trebuie să se desfăşoare în mod paşnic şi civilizat, fără să afecteze transportul în comun sau funcţionarea instituţiilor publice.

Organizatorii se declară nemulţumiţi și se întreabă de ce protestul PSD din 9 iunie nu a intrat sub incidenţa legii, dând de înţeles că protestul va avea loc oricum. Români din ţări precum Italia, Marea Britanie, Spania sau Germania s-au mobilizat pe Facebook şi au anunţat că vor fi prezenţi pe data de 10 august în Piaţa Victoriei din Capitală.

Cum s-a schimbat Codul Rutier în Grecia și cum îi afectează pe români

Consulatul General al României a transmis că în Grecia, în urma modificărilor recente ale Codului Rutier care introduc sancţiuni drastice, permisul se poate lua pe loc din cauza multor abateri, aparent banale pentru români.

Astfel, printre noile modificări se numără și cele privitoare la șoferii care aruncă gunoaie, inclusiv chiștoace din mașină în timpul mersului, aceștia riscând să rămână pe loc fără permis. Și dacă nu poartă centura sau vorbesc la telefon, șoferii vor rămâne fără permis şi fără plăcuţele de înmatriculare, iar depășirea limitei de viteză cu peste 30 km/oră se sancţionează cu amendă de 350 de euro şi cu ridicarea pe loc a permisului de conducere timp de 60 de zile.

Românii nu își mai fac cumpărăturile la piaţă

Conform specialiștilor, doar 2 români din 10 își mai fac cumpărăturile la piaţă, practică ce se vede în starea economiei. Dacă românii și-ar face constant cumpărăturile de la producătorii autohtoni, și nu de la hipermarketuri, importurile de legume și de fructe ar fi mai mici, iar deficitul comercial s-ar reduce.

Experţii susţin că piaţa ar fi una dintre șansele de redresare a agriculturii românești și a economiei în general. Datele arată un deficit comercial record pentru România, în cuantum de 5 miliarde de euro în primele cinci luni ale acestui an. Suma este cu 546 de milioane de euro mai mare decât la începutul anului trecut.

Epavă de război rusească, cu 200 de tone de aur la bord

O echipă de scafandri din Seul au descoperit în largul coastelor Coreei de Sud o epavă a unui vas de război rusesc la bordul căruia se crede că sunt aproximativ 200 de tone de lingouri şi monede din aur, cu o valoare estimată la 130 de miliarde de dolari.

Nava rusească s-ar fi scufundat în timpul războiului ruso-japonez din 1905. Aceasta a fost găsită la o adâncime de peste 400 de metri, la aproximativ un kilometru şi jumătate de insula sud-coreeană Ulleungdo și ar putea fi adusă la suprafaţă în toamna aceasta.

SUA: Audierea traducătorului prezent la întâlnirea dintre Trump şi Putin

Mai mulţi democraţi americani au cerut audierea în Congresul american a traducătorului care a asistat la întrevederea între patru ochi a preşedinţilor Donald Trump şi Vladimir Putin. Și senatorul statului New Hampshire, Jeanne Shaheen, strânge semnături pentru o petiţie adresată preşedintelui comisiei pentru afaceri internaţionale a Senatului, în care se cere audierea traducătorului care l-a însoţit pe Donald Trump.

„Cer organizarea unei şedinţe cu participarea traducătorului american care a fost prezent la întâlnirea cu Putin, pentru a înţelege despre ce au discutat în regim închis. Acest traducător ne-ar putea ajuta să înţelegem ce i-a spus preşedintele lui Putin şi ce i-a promis în numele nostru”, a scris Shaheen pe contul său de Twitter.

Trump: Apărarea Muntenegrului de către NATO ar putea însemna „cel de-al treilea război mondial”

Președintele american, Donald Trump, a declarat marţi seară că trimiterea de trupe pentru a apăra un mic aliat al NATO, cum ar fi Muntenegrul, s-ar putea încheia cu un dezastru, cum ar fi „al treilea război mondial”.

Declaraţiile președintelui american vin după ce acesta a ameninţat că SUA s-ar putea retrage din NATO dacă celelalte state membre nu îşi măresc cheltuielile cu apărarea.

Muntenegrul, care are o populaţie de aproximativ 620.000 de persoane, a aderat la NATO în iunie 2017. Conform Articolului 5 din Tratatul NATO, statele membre sunt obligate să ajute un alt membru în cazul în care este atacat.

Spania legiferează consimţământul sexual

Guvernul socialist al Spaniei urmează să introducă o lege privind consimţământul sexual, menită să elimine ambiguitatea în cazurile de viol. Conform legii, consimţământul ar trebui să fie explicit, astfel încât „da înseamnă da” și orice altceva, inclusiv tăcerea, înseamnă „nu”. Sexul fără consimţământ explicit ar fi, prin urmare, considerat viol.

Această decizie urmărește eliminarea reacţiei publice negative la verdictul din cazul „La manada”, în care 5 bărbaţi au violat o tânără de 18 ani în Pamplona, în timpul festivalului din anul 2016. Doi dintre bărbaţi au filmat agresiunea, în timpul căreia fata era tăcută și pasivă. Judecătorii au interpretat această atitudine ca un consimţământ, unul dintre ei chiar comentând că fata părea că se simte bine.

Instanţa a decis că cei 5 bărbaţi nu sunt vinovaţi de viol, ci doar de abuz sexual, primind o sentinţă mai blândă, de 9 ani de închisoare, ceea ce a iritat opinia publică. Aceștia au apelat decizia curţii, iar acum așteaptă sentinţa definitivă în libertate, fiind eliberaţi pe cauţiune.

CCR cere recunoașterea dreptului de şedere al cuplurilor gay căsătorite

Curtea Constituţională (CCR) a decis că statul român trebuie să recunoască dreptul de ședere al cuplurilor homosexuale căsătorite, dacă unul dintre parteneri este cetăţean al Uniunii Europene.

Decizia CCR a fost anunţată miercuri, după ce Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis luna trecută că ţările europene nu pot împiedica şederea pe teritoriul lor a cuplurilor căsătorite de același sex, dacă unul dintre parteneri este cetăţean UE, deși ţările respective, printre care și România, nu recunosc căsătoria persoanelor gay.

Bloc de șase etaje, prăbușit în India

Cel puţin trei persoane au murit într-o suburbie a capitalei indiene New Delhi după ce un bloc nou construit, de şase etaje, s-a prăbuşit peste o clădire vecină. La momentul prăbușirii, în clădire se aflau cel puţin 12 muncitori, conform șefului pompierilor, Arun Kumar Singh. Conform autorităţilor, cele două clădiri încălcau regulile de construcţie şi nici măcar nu aveau autorizaţii de construcţie.

„Clădirea s-a prăbuşit precum o cutie de chibrituri. Eforturile de salvare necesită mult timp şi atenţie, deoarece nu putem folosi utilaje grele pentru a nu răni posibilele victime prinse sub dărâmături”, a informat purtătorul de cuvânt al Autorităţii de Intervenţie în caz de Dezastre.

Navă cu imigranţi, scufundată în Cipru

Cel puţin 19 persoane au murit și aproximativ 25 sunt date dispărute după ce miercuri o ambarcaţiune ce transporta în mod ilegal 150 de imigranţi s-a scufundat în apropierea insulei Cipru. În urma naufragiului, peste 100 de persoane au fost salvate de ambarcaţiuni și elicoptere ce aparţin gărzilor de coastă cipriote turce.

Din ianuarie până în luna mai a acestui an, cel puţin 26 de imigranţi au murit încercând să treacă spre Europa din Turcia, potrivit gărzilor de coastă.

În 2015, Turcia a devenit unul dintre punctele principale de trecere pentru mai mult de 1 milion de migranţi care călătoresc spre Uniunea Europeană, mulţi dintre ei fugind de conflictele și sărăcia din Orientul Mijlociu și din Africa.

Ungaria renunţă la proiectul ONU pentru imigranţi

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a anunţat miercuri că Ungaria se retrage din proiectul ONU privind Pactul Mondial pentru Imigranţi, susţinând că acordul reprezintă o „ameninţare la adresa întregii lumi”. Acordul va fi adoptat în mod formal în luna decembrie, în Maroc.

„Acest document este complet împotriva intereselor de securitate ale Ungariei”, a declarat Szijjarto, care a mai adăugat că Ungaria are îndoieli că proiectul nu va fi obligatoriu în practică, deși este specificat că documentul ONU este un „cadru cooperativ fără caracter obligatoriu din punct de vedere juridic”, menit să favorizeze „cooperarea internaţională” în problema migraţiei.